Introducere in economie politica

Produs istoric al unei dezvoltari indelungate si contradictorii, economia lumii contemporane, constituie un domeniu principal al realitatii, un subsistem important al societatii, o componenta a progresului umanitatii.
Aparuta din natura, societatea umana se dezvolta in stransa interactiune cu aceasta.

Viata sociala nu este insa o simpla prelungire a naturii, ci marcheaza trecerea la o alta forma de existenta a materiei - forma sociala - a carei trasatura definitorie este prezenta omului ca fiinta constienta si activa. Subiect si obiect al vietii sociale, omul este atat parte a naturii cat si a societatii. Existenta si dezvoltarea sa se bazeaza pe schimbul permanent de substante cu natura si cu mediul social in care traieste, schimb ce se realizeaza in si prin practica sociala.

Problema raportului natura-om-societate a constituit totdeauna subiect de preocupare pentru gandirea social-filosofica si economica. Acest raport, releva interactiunea, intrepatrunderea si unitatea dinamica dintre elementele raportului, unitate in care omul, ca sinteza intre componenta naturala si cea sociala, actioneaza asupra naturii, o modeleaza si o adapteaza scopurilor si nevoilor sale, dar, totodata, sufera influenta ei permanenta.

In functie de diviziunea muncii in societate, se constituie si diferitele domenii ale vietii sociale: economic, politic, juridic, ideologic, artistic, religios, moral, cultural, mediu inconjurator etc. intre diferitele domenii ale vietii sociale, ale sistemului social, exista raporturi, legaturi si interdependente, care conditioneaza progresul intregului sistem social. Oricare ar fi forma de manifestare a vietii sociale, la baza existentei si desfasurarii ei, a dezvoltarii celorlalte sfere de activitate sta activitatea economica. La randul ei, activitatea economica este influentata de celelalte structuri ale societatii.

Punctul de pornire, impulsul si motivatia oricarei activitati umane sunt nevoile sau trebuintele. Ca cerinte obiective ale existentei umane, nevoile reflecta raporturile oamenilor cu mediul natural si cel social si ii determina sa actioneze asupra lumii exterioare pentru a crea bunurile si serviciile necesare intretinerii si asigurarii progresului vietii lor.

Ansamblul nevoilor de consum ale oamenilor, la care se adauga nevoile conditionate de organizarea sociala a traiului acestora in societate, constituie nevoia sociala. Aparitia, formarea si dezvoltarea nevoii sociale, este conditionata, inainte de toate, de productia bunurilor si a serviciilor materiale si a valorilor spirituale.
Nevoile economice exprima cerinte a caror implinire genereaza activitati si relatii economice intre oameni. Se caracterizeaza prin faptul ca se satisfac cu bunuri materiale si servicii ce rezulta din activitatea economica, din imbinarea substantelor din natura cu munca omeneasca, iar prin utilizarea si consumul lor se asigura in primul rand, viata materiala a oamenilor si a societatii in continuitatea si innoirea ei permanenta.
in cadrul activitatilor economice, un loc principal revine productiei materiale. in productie, oamenii actioneaza asupra naturii si o transforma in functie de nevoile lor, urmarind crearea de bunuri si servicii corespunzatoare diferitelor categorii de nevoi economice.

Bunurile economice create in productie sunt supuse repartitiei sau distributiei in raport de nevoile societatii, asigurarea continuitatii productiei si satisfacerii nevoilor individuale de consum. Ele parcurg apoi sfera schimbului sau circulatiei, pentru ca, in final, sa devina obiect al consumatiei.
in societatea contemporana, are loc adancirea diviziunii sociale a muncii, procesul de separare si diferentiere a activitatilor se accentueaza, sunt create noi ramuri si subramuri ale productiei materiale, cat si alte activitati care se materializeaza sub forma serviciilor economice. Rezultatul activitatilor de servicii se finalizeaza atat in bunuri materiale cat si in efecte care nu imbraca intotdeauna forma materiala. Ansamblul de activitati care privesc productia sociala, inclusiv cercetarea stiintifica, repartitia, schimbul si consumul bunurilor materiale si a serviciilor economice, in interdependenta lor, recuperarea si reutilizarea bunurilor, protectia mediului constituie economia societatii contemporane. in reluarea lor neintrerupta si in unitatea lor aceste activitati constituie procesul reproductiei sociale.

Intre sferele activitatii economice - productie, repartitie, circulatie, consum - exista o stransa interdependenta, ele formand o unitate organica. Delimitarea acestor sfere, definirea legilor care le genereaza dezvoltarea, dezvaluirea raporturilor dintre ele se afla in centrul preocuparilor stiintei economice.
in lumea contemporana, datorita adancirii diviziunii muncii, accentuarii dependentelor si interdependentelor pe plan intern si international, ca si a necesitatii dezvoltarii economice eficiente, economia se structureaza pe nivele: microeconomie, macroeconomie si mondoeconomie sau economie mondiala.

Cuvantul “microeconomie” provine de la cuvantul grecesc “mikros”, adica “mic”. Ea desemneaza fenomenele, procesele, relatiile si activitatile economice de la nivelul unitatilor de baza ale economiei, ale agentilor economici elementari - societati comerciale, institutii financiar-bancare, de asigurari, administratii locale, menaje (gospodarii).
Microeconomia este nivelul dominant si determinant al unei economii deoarece aici se concep si se realizeaza bunurile economice, are loc activitatea economica si se realizeaza finalitatile economice.

CUPRINS
CUPRINS    1
CAP.I. ECONOMIA POLITICa – ŞTIINta TEORETICa FUNDAMENTALa    17
1.1. Economia - componenta principala a societatii umane    17
1.2. Aparitia si dezvoltarea economiei politice ca stiinta    18
1.3 Obiectul de studiu al economiei politice    19
1.4. Ştiinta economica in sistemul general al stiintei    20
CAP. II. CARACTERUL LEGIC AL ECONOMIEI    22
2.1. Caracterul legic al economiei    22
2.2. Conceptul de lege economica    22
2.3. Sistemul legilor economice    22
2.4. Posibilitatea cunoasterii si folosirii legilor economice    23
CAP. III. UNIVERSUL ACTIVITatII ECONOMICE.  PRODUCtIA ŞI REPRODUCtIA BUNURILOR ECONOMICE    24
3.1. Trebuintele si interesele economice    24
3. 2. Resursele economice    25
     27
3.3. Activitatea  umana    27
3.4. Munca si productia    28
3.5. Bunurile economice    31
CAP. IV.  SISTEME ECONOMICE ALE SOCIETatII UMANE    33
4.1. Conceptul de sistem economic    33
4.2. Sistemul economiei naturale    33
4.3. Sistemul economiei de schimb (de marfuri)    34
4.4. Trasaturile economiei de piata contemporane    35
CAP. V.  PROPRIETATEA ASUPRA BUNURILOR    37
5.1. Conceptul de proprietate asupra bunurilor    37
5.2. Formele proprietatii    38
5.3. Realizarea economica a proprietatii    38
CAP. VI.  BANII    39
6.1. Conceptul de bani. Geneza si evolutia banilor    39
6.2. Rolul si functiile banilor in economia contemporana    40
CAP. VII. UTILITATEA ŞI VALOAREA MaRFURILOR. TEORIA  CONSUMATORULUI    42
7.1. Conceptul de marfa    42
7.2. Utilitatea marfurilor si teoria consumatorului    42
 Termenul isophelima provine de la cuvintele grecesti "isos" = aceeasi si "phelimite" = satisfactie, placere.    45
7.3. Teorii despre  valoarea economica    47
CAP. VIII. AGENtII ECONOMICI iN SISTEMUL ECONOMIEI DE PIAta    49
8.1. Conceptul de „agent economic” in economia de piata    49
 Anuarul Statistic al Romaniei 2002, INS, 2003, p. 337    49
8.2. Tipologia agentilor economici. Caracteristici ale acestora    49
 in Romania activitatea intreprinderii se grupeaza potrivit „Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala (CAEN)”, elaborata de INS si aprobata prin Hotararea de Guvern nr. 656/1997. Activitatea principala a intreprinderii este stabilita in functie de produsele sau serviciile a caror realizare implica cele mai mari parti ale resurselor umane sau care aduc cele mai mari venituri intreprinderii.    50
 O intreprindere exercita una sau mai multe activitati, in unul sau mai multe locuri (sedii – unitati locale ale intreprinderii). in mod conventional sunt asimilate intreprinderilor, persoanele fizice si asociatiile familiale care desfasoara activitati economice pe baza de libera initiativa potrivit legii, institutiile publice si organizatiile neguvernamentale.    51
8.3. Rolul si functiile agentilor economici in dezvoltarea si diversificarea activitatii economice    52
CAP. IX. FACTORII DE PRODUCtIE ŞI UTILIZAREA LOR    54
9.1. Continutul si caracteristicile factorilor de productie    54
 Eugen Prahoveanu, Economie politica. Fundamente de teorie economica, Editura Eficient, Bucuresti, 1997, p.54.    54
 Ibidem    55
 Al. Cioarna, Cristian Haiduc, Economie, Editura Servo-Sat, 1998, p.102.    55
 Nita Dobrota (coordonator), Economie politica, Editura Economica, 1995, p.129.    55
 Nita Dobrota (coordonator), Economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1995, p.131.    56
 L. Tövissi, Restructurarea fluxurilor informationale in conditiile trecerii la economia de piata, Tribuna Economica, 19/1991, p.9.    56
0 Eugen Prahoveanu, Economie politica. Fundamente de teorie economica, Editura Eficient, Bucuresti, 1997, p.57.    56
9.2. Utilizarea factorilor de productie    56
2 XXX, Economie politica - Academia de Studii Economice, Editura Economica, 1995, p.139-143.    58
9.3. Productivitatea (randamentul) factorilor de productie    59
CAP. X.  COSTUL BUNURILOR ŞI ACTIVITatILOR ECONOMICE    61
10.1. Costul de productie – abordari conceptuale    61
10.2. Tipologia costurilor    62
 Costurile explicite sunt considerate costuri de oportunitate imbracand forma platilor catre furnizorii externi, lucratori si alti agenti care nu detin parti din firma in calitate de proprietari.    62
 Costurile implicite sunt considerate costuri de oportunitate ale utilizarii resurselor    62
detinute de firma sau reprezentand contributia proprietarilor ei.    62
10.3. Structura si dinamica costului    62
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 82    64
10.4 Comportamentul rational al producatorului    65
10.5. Reducerea costurilor    67
CAP. XI. PIAtA. CEREREA ŞI OFERTA    68
11.1. Conceptul de piata. Diversitatea pietelor    68
11.2. Cererea de bunuri si servicii si elasticitatea ei    68
11.3. Oferta de bunuri si servicii si elasticitatea ei    70
11.4. Interactiunea dintre cerere si oferta. Formarea pretului de echilibru    71
CAP. XII. CONCURENtA – PaRGHIE ESENtIALa A PIEtEI    73
12.1. Concurenta: concept, mecanism, factori de influenta, indicatori de masurare    73
 Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Ştiinte Economice, Catedra de Economie Politica, Economie politica, volumul I, Cluj-Napoca, 2000, p. 128    73
12.2. Concurenta perfecta    74
12.3. Concurenta imperfecta    74
 Ibidem, p. 137    75
12.4. Implicarea statului pe piata concurentiala    75
 Ibidem, p.142-144    75
CAP. XIII. PREtURILE. TIPURI DE PIEtE ŞI MECANISME DE FORMARE A PREtURILOR    77
13.1. Conceptul de pret. Categorii de preturi    77
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 112    77
13.2. Formarea pretului de echilibru pe piata cu concurenta perfecta    78
13.3. Formarea pretului pe piata monopolistica    80
13.4. Formarea pretului pe piata de oligopol    80
13.5. Formarea pretului pe piata de monopol    81
13.6. Implicarea statului in formarea preturilor    82
 prelucrare dupa Aurel Negucioiu (coord.), Economie politica, volumul I, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 485-493    82
CAP. XIV.  PROFITUL    83
14.1. Conceptul de profit si functiile acestuia    83
14.2. Forme de profit    83
 Din punct de vedere contabil costul cuprinde doar cheltuielile cu factorii de productie utilizati si consumati, altii decat cei aflati in proprietatea intreprinzatorului si utilizati in activitatea economica a unei firme. Din punct de vedere economic la aceste costuri contabile (explicite) trebuie adaugate si costurile implicite, care reprezinta costul folosirii resurselor proprii atrase in activitatea unei firme (costul capitalului propriu, al terenurilor proprii, al activitatii proprii de organizare si conducere etc.)    83
 Aurel Negucioiu (coordonator), Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 53    83
 ASE, Facultatea de Economie Generala, Catedra de Economie si Politici Economice, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, 2003, p. 171    84
14.3. Masa si rata profitului. Factori de influenta ai acestora    84
14.4. Maximizarea profitului pe diferite piete    85
CAP. XV. PIAtA FORtEI DE MUNCa. SALARIUL    88
15.1. Piata fortei de munca – concept, caracteristici, functii    88
 Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Ştiinte Economice, Catedra de Economie Politica, Economie Politica, Volumul I, Cluj-Napoca, 2000, p. 234    88
 politica de ocupare = ansamblul de interventii pe piata muncii, pentru stimularea crearii de noi locuri de munca, pentru ameliorarea adecvarii resurselor de munca la nevoile economiei, pentru asigurarea unei fluiditati si flexibilitati pe piata muncii.    88
15.2. Cererea si oferta de munca    89
15.3. Salariul: abordari teoretico-metodologice    90
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 167    91
15.4. Relatia productivitate-salariu    91
15.5. Formele de salarizare    92
CAP. XVI. PIAtA MONETARa. DOBaNDA    94
 16.1. Sistemul bancar si importanta lui    94
 Forma moderna de organizare si functionare a unitatilor bancare a fost prefigurata de Banca din Amsterdam (1609) si apoi de banca Angliei (1694).    94
 Lombardare = operatiune de creditare pe baza unor garantii constituite din hartii de valoare, indeosebi rente de stat.    94
 Sunt si puncte de vedere conform carora bancile specializate ar cuprinde toate bancile din sistemul bancar, altele decat banca centrala, in componenta lor intrand: bancile de depozit, bancile comerciale, bancile de investitii, bancile de economii, bancile ipotecare, bancile cooperatiste, casele de scont si societatile financiare (Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Ştiinte Economice, Catedra de Economie Politica, Economie politica, vol. I, Cluj-Napoca, 2000, p.107)    94
 16.2. Piata monetara – concept, trasaturi    95
 Unii specialisti apreciaza ca trebuie facuta distinctie intre piata monetara, al carei obiect de analiza il constituie doar banii, si piata creditului, al carei obiect de analiza il constituie creditul si pretul acestuia (rata dobanzii). Ei considera ca pretul banilor consta in „puterea de cumparare” a unitatii monetare, care este invers proportionala cu pretul bunurilor.     95
 in Romania, piata financiara, privita ca ansamblul relatiilor si mecanismelor de alocare eficienta a resurselor banesti in economie, cuprinde (conform sistemului anglo-saxon): piata monetara – specializata in atragerea si plasarea fondurilor pe termen scurt si piata de capital – specializata in atragerea si plasarea fondurilor pe termen mediu si lung.    95
 Operatiunea day-to-day money sau overnight money este cea mai scurta tranzactie monetara constand in acordarea unui credit pana la ora 12,00 a zilei urmatoare, asemanatoare cu aceasta fiind creditul pe doua sau mai multe zile, cu drept de preaviz pentru creditor si debitor (call money). Majoritatea operatiunilor pe aceasta piata au termene care pot ajunge pana la un an.    95
 Scontarea = operatiune de credit de cumparare a efectelor de comert (cambii, bilete la ordin etc.) de catre banci.    95
 Reescontarea = operatiune efectuata de banca centrala a unei tari in vederea aprovizionarii cu mijloace banesti lichide a bancilor comerciale.    95
 Vezi Gabriela Bodea (coord.), Economie politica. Sistematizari si aplicatii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003, p.195    95
16.3. Cererea si oferta de moneda    95
 ASE, Economie politica, Editura Economica, 1995, p. 239     95
 ASE, Facultatea de Economie Generala, Catedra de Economie si Politici Economice, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, 2003, p. 273    96
 acestea reprezinta surplusul substitutelor monetare (creantele asupra bancii atestate prin certificate de depozit, bilete de banca ce au ca obiect cantitatea de bani ce va fi restituita  la cerere) fata de rezerva monetara conservata de debitor (banca)    96
16.4. Masa monetara si structura ei. Agregatele monetare    98
 Componenta agregatelor monetare este preluata din ASE, Economie politica, Editura Economica, 1995, p. 237-238    98
16.5. Politica monetara si instrumentele ei    98
 Aurel Negucioiu (coordonator), Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 11     99
16.6. Dobanda – concept, forme, functii    99
16.7. Masa si rata dobanzii. Factori de influenta ai acestora    99
 ASE, Economie politica, Editura Economica, 1995, p. 277    100
CAP. XVII. PIAtA CAPITALULUI    102
17.1. Conceptul de piata de capital si functiile acesteia     102
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p.289    102
 Unii specialisti apreciaza ca piata de capital reprezinta totalitatea operatiunilor si tranzactiilor efectuate prin confruntarea cererii si ofertei de capital si care au drept rezultat formarea si plasarea capitalului de imprumut pe termen scurt, mijlociu si lung. Piata de capital pe termen scurt este echivalenta cu piata monetara, iar piata de capital pe termen mijlociu si lung, cu piata financiara. (Vezi Aurel Negucioiu (coordonator), Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 15-16)    102
17.2. Structura pietei de capital    103
17.3. Titlurile financiare pe termen lung      103
17.4. Bursa de valori    104
 valoarea mobiliara reprezinta un titlu de valoare (participatie sau creanta) care se poate negocia la bursa de valori, atestand posesorului un drept de o anumita valoare    104
 A. Negucioiu (coordonator), Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p.35    105
 Ibidem, p. 39    105
 ASE, Economie politica, Editura economica, 1995, p. 252    105
 Piata secundara de valori mobiliare are in Romania doua componente: Bursa de Valori Bucuresti (B.V.B.) si piata RASDAQ    106
CAP. XVIII.  RENTA    107
18.1. Renta economica – abordari conceptuale. Natura rentei    107
 D. Ricardo, Opere alese, vol. I, Bucuresti, 1959, p.85    107
 A. Negucioiu, Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p.35, p. 94    107
 Ibidem, p. 98    107
18.2. Formele rentei economice    107
 ASE, Economie, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 177    108
18.3. Mecanismul formarii rentei funciare    108
 Ibidem, p. 178    109
18.4. Pretul pamantului si factorii care-l influenteaza    110
CAP.XIX. ECONOMIA NAtIONALa    111
19.1. Determinari conceptuale    111
 Aurel Negucioiu (coordonator), Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 188    111
 Universitatea Babes-Bolyai, Catedra de Economie Politica, Economie politica, volumul 2, Cluj-Napoca, 2000, p. 259    111
 Vezi Aurel Negucioiu (coordonator), Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 189-190    111
19.2. Rezultatele activitatii economice la nivel national si metode de determinare a lor    112
19.3. Dimensiunile unei economii nationale prin prisma sistemului indicatorilor macroeconomici    113
 Ibidem, p.     113
CAP. XX. VENITUL, CONSUMUL, ECONOMIILE ŞI INVESTItIILE    115
20.1. Venitul national si repartitia lui    115
 A. Negucioiu, A. Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 269    115
20.2. Consumul si legitatile sale    115
 J.M. Keynes,op..cit., p.121-125 si 135-136    116
 Ibidem, p. 125    116
20.3. Procesul economisirii    116
 Lucrarea pentru care a primit Premiul Nobel pentru Economie se numeste Ciclul de viata, economiile individuale si bogatia natiunilor, aparuta in iunie 1986 in „American Economic Review”    117
20.4. Investitiile si eficienta lor    117
CAP. XXI. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA MACROECONOMICa    118
21.1. Crestere, dezvoltare si progres economic    119
 A. Cotta, Dictionaire de science économique, 3e edition, Mison Maime, 1968    119
 Fr. Perroux, L'economié du XX'eme siecle, deuxiéme édition augmentée, PUF, Paris, 1964, p. 487     119
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003,p. 211     119
 Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 243    119
 Ibidem, p. 245    119
21.2. Factorii cresterii si dezvoltarii economice    119
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, 2003, p. 212    119
 Ibidem, p. 213    120
 Ibidem    120
 Ibidem    120
21.3. Costuri si efecte ale cresterii economice    120
 Ibidem, p. 214    120
21.4. Teorii cu privire la cresterea economica    121
21.5. Dezvoltarea economica durabila    121
 ASE, Economie, Editia a sasea, Bucuresti, 2003, p. 220    121
 Ibidem    122
 Ibidem, p. 221    122
 Ibidem, p. 224    122
 Ibidem, p. 226    122
CAP.XXII. CICLICITATEA VIEtII ECONOMICE    124
22.1. Ciclul economic – abordari conceptuale    124
 Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 308    124
 Ibidem, p. 309    124
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 234    124
 Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 315    124
22.2. Tipologia ciclurilor economice    124
 G. Bodea (coord.), Economie politica. Sistematizari si aplicatii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003, p. 277-278    124
22.3. Fazele ciclurilor economice    125
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 235    125
 Ibidem, p. 237    125
 Ibidem, p. 239    126
 Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinte Economice, Catedra de Economie Politica, Economie politica, volumul 2, Cluj-Napoca, 2000, p. 327     126
22.4. Cauzele evolutiei ciclice pe termen mediu    126
22.5. Politici economice anticiclice    127
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 242    127
 Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 347    127
CAP.XXIII. ŞOMAJUL    128
23.1. Ocupare, subocupare, neocupare, somaj – frontierele dintre ele    128
 Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinte Economice, Catedra de Economie Politica, Economie politica, volumul 2, Cluj-Napoca, 2000, p. 370    128
 Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinte Economice, Catedra de Economie Politica, Economie politica, volumul 2, Cluj-Napoca, 2000, p. 373    128
23.2. Formele principale ale somajului    129
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 261    129
23.3. Cauzele principale ale aparitiei si existentei somajului    130
 Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 375    130
23.4. Indemnizatia de somaj si munca    130
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 263    130
 Ibidem, p. 264    130
 Ibidem    131
23.5. Consecinte ale somajului    131
 Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinte Economice, Catedra de Economie Politica, Economie politica, volumul 2, Cluj-Napoca, 2000, p. 383    132
23.6. Masuri de diminuare a somajului si a efectelor sale    132
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 265    132
 Ibidem    132
CAP. XXIV. INFLAtIA    134
24.1. Definirea, masurarea si aprecierea intensitatii inflatiei    134
 G. Bodea (coord.), Economie politica. Sistematizari si aplicatii, Editura Risoprint. Cluj-Napoca, 2003, p. 287    135
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 304    135
 Ibidem    135
24.2. Factorii si cauzele inflatiei. Spirala inflationista    135
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 300    136
 Pierre Blezbakh, Inflatie, dezinflatie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992, p. 79-80    136
24.3. Efectele economico-sociale ale inflatiei    136
24.4. Politici de combatere a inflatiei    137
24.5. Inflatia si somajul. Şomajul – regulatorul inflatiei salariale    137
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 308-309    138
 Ibidem, p. 309    138
CAP. XXV. STATUL ŞI ECONOMIA    139
25.1. Raportul stat-economie – trecut, prezent, viitor    139
 Maria Oroian, Necesitatea implicarii statului in economie (opinii pro si contra), in Lucrarile Sesiunii de Comunicari Ştiintifice, Tg.-Mures, Universitatea „Petru Maior” Tg.-Mures, volumul I, Editura Universitatii „Petru Maior”, Tg.-Mures, 2002, p. 280-284    139
 Vezi Bertrand Jaquillet, Desetatiser, Editura Robert Lafonnt, Paris, 1985, p. 34    139
 Paul A.Samuelson, Willian D.Nordhaus, Micro-economie, 14e Edition entierement revue et mise a jour, Les Edition d’Organisation, Paris, 1995, p.107.    140
 Mattei Dogan, Dominique Pelassy, Economia mixta, jumatate capitalista, jumatate socialista, Editura Alternative, Bucuresti, 1992, p.25.    140
25.2. Politica economica. Tipologia politicilor economice    140
  Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 458-460    140
25.3. Bugetul de stat. Politica veniturilor si a cheltuielilor publice    141
 Cf. Jean Romeuf (sub directia), Dictionaire des sciences economiques, P.U.F., 1956, p. 178, citat de Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 465    141
 Nita Dobrota (coordonator), Economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1995, p. 430    141
 Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p.475    142
 Ibidem, p. 476    142
25.4. Planificarea si programarea in economia de piata    142
 Nita Dobrota (coordonator), Economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1995, p. 315    142
CAP. XXVI. INTERDEPENDENtE ECONOMICE INTERNAtIONALE    144
26.1. Interdependentele economice internationale – caracteristici    144
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, 2003, p. 326    144
 Ibidem, p. 327    144
 Ibidem, p. 328    144
 Ibidem    144
26.2. Comertul international. Balanta comerciala    144
 Vezi Ioan Popa, Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p. 319 si urm.    145
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, 2003, p. 331    145
 Ibidem    145
26.3. Piata valutara. Balanta de plati externe    146
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, 2003, p. 334    146
 Euro este moneda unica folosita in cadrul Uniunii Europene, introdusa la 1 ianuarie 2002, Romania adoptand-o ca moneda de referinta incepand cu 3 ianuarie 2003, toate calculele economice raportandu-se la aceasta.    146
 Dupa ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, 2003, p. 335    146
 Ibidem, p. 337    147
 Ibidem, p. 339    147
26.4. Inegalitati si decalaje in economia mondiala    147
 Ibidem p.341    147
 Ibidem, p. 342    147
CAP. XXVII. SOCIETatILE MULTINAtIONALE    149
27.1. Conceptul de societate multinationala    149
 Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p.622    149
 Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 624-625    149
27.2. Trasaturile activitatii societatilor multinationale in perioada postbelica    150
 Aurel Negucioiu, Anton Dragoescu, Sabin Pop, Economie politica, volumul II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p.625-628    150
27.3. Tipologia societatilor multinationale    150
27.4. Rolul societatilor multinationale in economia nationala    151
CAP. XXVIII. INTEGRAREA ECONOMICa    153
28.1. Integrarea economica – determinari conceptuale    153
 A. Negucioiu (coord.), Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 635    153
 Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Ştiinte Economice, Catedra de Economie Politica, Economie Politica, vol. II, Cluj-Napoca, 2000, p. 459    153
 Ibidem, p. 461    153
 Ibidem, p. 463    153
28.2. Cauzele integrarii    153
 Ibidem, p. 465-468    153
 A. Negucioiu (coord.), Economie politica, vol. II, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 637-638    153
 Ibidem, p. 642    154
28.3. Principalele etape ale crearii Uniunii Europene    154
 infiintarea CEE a stimulat procesul de integrare european, dar si de pe alte continente. Astfel, in Europa se va forma Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) prin semnarea la 4 ianuarie 1960 a Conventiei de la Stockolm intre Austria, Danemarca, Elvetia, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia si Suedia. Tot in 1960 a luat fiinta Asociatia Latino-Americana a Comertului Liber grupand Argentina, Brazilia, Chile, Mexic, Paraguay, Uruguay si Peru, ulterior alaturandu-li-se Columbia, Ecuador, Bolivia si Venezuela. in acelasi an ia fiinta Piata Comuna din America Centrala, in 1963 Comunitatea Economica a Statelor din Africa de Vest, in 1964 Uniunea Vamala si Economica Africii Centrale    154
 Centrul de informare al Comisiei Europene in Romania    155
28.4. Romania si integrarea in UE    155
 ASE, Economie, Editia a sasea, Editura Economica, 2003, p.360    155
BIBLIOGRAFIE    158