REFERAT ADMINISTRATIE: CONSILIUL ADMINISTRATIV

Consiliul consultativ Consiliul consultativ Consiliul consultativ coordonatori - cabinete coordonatori: coordonatori metodice de: personal administrativ: - informare-documentare - niveluri, trepte, cicluri, (biblioteca, mediateca ani de studii - servicii plan scolara) -asistenta psihopedagogica - comisii metodice - servicii organizare - proiectare didactica - catedre metodice - servicii administrare - informatizare Directorul coordonator asigura, la nivelul organizatiei scolare, transpunerea in practica a liniei de politica educationala elaborata la nivel central (Ministerul invatamantului) si teritorial (inspectoratul scolar). Aceasta functie complexa presupune conducerea manageriala a organizatiei scolare prin perfectionarea continua a activitatii, orientarea si indrumarea sa metodologica si administrarea eficienta a resurselor existente. Ea este realizabila din punct de vedere pedagogic si social prin: - aplicarea normelor legislative incluse in textele oficiale (legi, decrete, ordonante, ordine, circulare, instructiuni, directive etc); - valorificarea rationala a resurselor pedagogice reale si potentiale; stabilirea organigramei de functionare optima; - animarea si consilierea psihopedagogica si sociala a colectivului; - perfectionarea deciziilor din perspectiva efectelor lor, in termeni de produs (evaluare sumativa-cumulativa, la sfarsitul anului, ciclului scolar) si de proces (evaluare i-nitiala, evaluare formativa-continua); - asumarea optiunilor speciale in domeniul resurselor umane ("spune-mi cum faci incadrarea si iti voi spune ce fel de director esti" - Valerian. Jean. , .). Directorul adjunct, responsabil cu activitatea de perfectionare si de cercetare didactica stimuleaza inovatia la nivelul organizatiei scolare urmarind individualizarea programelor curriculare in raport cu resursele existente. Strategia sa manageriala are in vedere acele norme orientative care vizeaza: perfectionarea proiectelor pedagogice pe fondul accentuarii obiectivelor formative; flexibilizarea mesajelor pedagogice, la nivelul unor operatii succesive de comunicare eficienta; deschiderea cunostintelor pedagogice in raport cu cerintele: politicii educatiei, dezvoltarii stiintei si tehnologiei, aplicarii teoriilor psihologice ale invatarii; institutionalizarea experimentelor ameliorative in contextul diferitelor circuite de conexiune inversa externa realizate intre conducerea scolii si colectivul didactic, intre fiecare profesor si clasa de elevi. Directorul adjunct responsabil cu orientarea si indrumarea metodologica a procesului de invatamant actioneaza ca "un sustinator pedagogic" al cadrelor didactice. El promoveaza "un comportament de director-animator" angajat efectiv prin: institutionalizarea instrumentelor de evaluare (fisa de observatie, fisa de analiza sinteza, chestionare de opinie, grila de control etc); exersarea acestora in conditii de rigoare specifice normelor de inspectie scolara, elaborate cu sprijinul cercetarii pedagogice; perfectionarea dialogului si a comunicarii cu cel evaluat; asigurarea circulatiei informatiei psihopedagogice la nivelul unor competente de varf ( teoria curriculumului); valorificarea rezultatelor in directia "formarii continue a profesorilor" ( Valerian, Jean, , . -). Animarea si sutinerea pedagogica a profesorilor inainte si mai ales dupa "vizita la clasa" solicita perfectionarea comunicarii pedagogice a rezultatelor la nivelul unei decizii manageriale cu valoare de prognoza care vizeaza: corectarea-ameliorarea-ajustarea structurala-resturcturarea activitatii celui evaluat. Directorul adjunct responsabil cu activitatea de orientare si indrumare metodologica a procesului de invatamant actioneaza astfel ca "un factor si un agent reglatoriu" care asigura evaluarea : - rezultatelor scolare ale elevilor prin administrarea unor probe de evaluare validate pedagogic, la sfarsitul unui capitol, trimestru, an, ciclu scolar; - progreselor profesorilor prin activitati de inspectie scolara de specialitate, realizata in colaborare cu responsabilul de catedra/comisie metodica, in conformitate cu un anumit grafic de (inter)asistente stabilit la nivel managerial; - calitatii raporturilor dintre profesori si elevi, profesori si familie, profesori si comunitatea educativa locala, raporturi pedagogice si sociale necesare pentru stimularea progresului scolar; - situatiilor care solicita reproiectarea activitatii in functie de rezultatele obtinute de fiecare elev, colectiv de elevi, profesor, catedra, comisie metodica etc, la diferite intervale de timp (trimestru, an, ciclu scolar). Directorul adjunct responsabil cu problemele administrative urmareste planificarea si organizarea eficienta a resurselor pedagogice existente, (umane, materiale, financiare, informationale), respectand liniile de politica educationala stabilite de directorul coordonator si cerintele de perfectionare si de cercetare didactica si de orientare-indrumare a procesului de invatamant asumate la celelalte niveluri ale conducerii manageriale a organizatiei scolare respective. Aceasta functie poate fi exercitata si de cadre specializate provenite din afara personalului didactic, reprezentand insa cerintele psihosociale ale comunitatii profesorilor. Realizarea sa solicita o pregatire teoretica si practica in domeniul gestiunii economice si financiare, care permite "directorului-administrator": eficientizarea operatiilor de planificare a bugetului scolar; transpunerea statistica a planirilor in termeni raporturilor "cost-rezultate"; rationalizarea politicilor de investitii scolare si de control bugetar; asigurarea structurilor de relatie cu autoritatea centrala, teritoriala si locala. Directorul scolii coordoneaza activitatea directorilor adjuncti care asigura, la nivelul organizatiei de baza a sistemului de invatamant, realizarea functilor generale ale managementului educatiei ( managementul educatiei): - functia de planificare-organizare a activitatii (asumata, in mod special de directorul adjunct responsabil cu problemele administrarii resurselor pedagogice ale organizatiei scolare); - functia de orientare-indrumare metodologica a activitatii (asumata. in mod special, de directorul adjunct responsabil cu problemele orientarii-indrumarii procesului de invatamant realizat la nivelul organizatiei scolare); - functia de reglare-autoreglare a activitatii (asumata, in mod specia!, de directorul adjunct responsabil cu problemele perfectionarii si ale cercetarii didactice realizate la nivelul organizatiei scolare). Directorul coordonator urmareste sa asigure, in mod special, "ponderea factorilor care influenteaza decisiv asupra calitatii invatamantului". EI propune o "grila de evaluare", bazata pe depistarea urmatoarelor elemente perturbatoare: a) definirea defectuoasa a obiectivelor; b) valorificarea insuficienta a resurselor existente: c) deficienta cantitativa sau (si) calitativa a resurselor existente; d) pregatirea profesorilor blocata in raport cu standardele de proiectare curriculara; e) insuficienta motivare a personalului: f) aglomerarea programelor; g) birocratizarea sarcinilor; h) ruperea deciziei de cei interesati de aplicarea ei; i) instabilitatea politicii scolare, pe verticala sau (si) pe orizontala sistemului (idem, . ) . Directorul coordonator acorda o atentie speciala relatiilor scolii cu mediul: relatiile cu familia; relatiile cu autoritatile locale si serviciile publice, relatiile cu agentii sociali care formeaza comunitatea educativa locala; relatiile cu organismele institutionale cu reprezentare teritoriala. Participarea comunitatii locale, mediata managerial prin intermediul directorului coordonator, poate viza: finantarea scolii (pentru cheltuieli de personal, material didactic, intretinere, constructii scolare, investitii pe termen scurt, mediu si lung etc); dezvoltarea programelor curriculare (elaborarea unor noi materiale didactice, perfectionarea programelor de studii, perfectionarea profesorilor etc); stimularea elevilor (pentru cunoasterea psihopedagogica, orientarea scolara, profesionala, sociala etc); a-meliorarea conditiilor de munca ale profesorilor; realizarea unor activitati sociale (burse, camin, cantina, sanatate). Perspectiva interpretativa de analiza a organizatiei scolare este plasata in literatura de specialitate pe "pozitia subiectivista" care evidentiaza implicatiile interne ale mediului, angajarea personala si interpersonala a "actorilor educatiei", profesorii si e-levii (, Cohen, Louis; Lawrence, Manion, ). Observarea participativa a organizatiei scolare dinamizeaza structura formala, a acesteia, asigurand o anumita umanizare a normelor dupa modelul familiei care stimuleaza: aprecierea directorului ca "sursa de putere" necesara elevilor organizarea a-dunarilor saptamanale/la nivel de scoala si de clasa, pentru realizarea bilantului si a liniilor de evolutie trasate pe termen mediu si scurt; elaborarea regulamentelor interne la nivelul unor modele de disciplina asumata in conditiile specifice comunitatii scolare si locale respective. Analiza interpretativa dezvolta ideea legaturii dintre "norma organizatiei scolare" si realitatea organizatiei scolare. Ea evidentiaza importanta consilierii "actorilor e-ducatiei", realizabila in interiorul si in exteriorul organizatiei scolare prin actiuni de a-sistenta psihopedagogica a elevilor, cadrelor didactice si parintilor. Scoala apare astfel ca un mediu stimulativ deschis, cu statut de serviciu psihosocial permanent, care intretine diferite structuri de organizare formala si nonformala (consilii profesorale, cabinete metodice, comitete de initiativa, cercuri de dezbatere etc.) angajate, in mod direct si/sau indirect spre: consilierea academica, necesara pentru orientarea scolara/universitara; consilierea educativa, necesara pentru orientarea formarii personalitatii; consilierea didactica, necesara pentru stimularea invatarii; consilierea vocationala, necesara pentru alegerea "carierei profesionale"; consilierea personala, necesara pentru rezolvarea conflictelor interne si externe. Dimensiunea sociala a asistentei psihopedagogice a cadrelor didactice, elevilor, parintilor angajeaza un proces de schimbare a rolurilor care reflecta importanta climatului scolii, clasei, grupului de prieteni, familiei, comunitatii profesionale, comunitatii educative locale etc. Mobilitatea concurentiala degajata stimuleaza reorganizarea raporturilor complexe dintre subiectul educatiei si obiectul educatiei, confirmand vocatia organizationala a scolii de "loc public deschis".

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT ADMINISTRATIE: CONSILIUL ADMINISTRATIV". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.
In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici: raporteaza o eroare