Principii de lucru cu persoanele consumatoare de droguri aflate in stare de retinere sau arest

In toate societatile si in toate timpurile, oamenii au consumat droguri. Unele societati au fost extrem de permisive fata de acest consum, altele, mai ales cele contemporane, au elaborat o serie de interdictii ale acestui consum, in acest sens, „ratiunea pentru acceptabilitatea unui anumit drog este ilogica, in mod frecvent, un drog care este favorizat de cultura dominanta este acceptat, in timp ce unul care este asociat cu o anumita subcultura este prohibit”.
    
Istoria sociala a drogurilor permite constatarea ca un drog nu este „bun” sau „rau” prin el insusi. Aceste valorizari, care se refera la dezirabilitatea sau indezirabilitatea perceputa a drogurilor, sunt de fapt, un obiect de „definitie sociala” si de „reactie publica”.
    
Motivatiile consumului de droguri au fost si sunt, in continuare, extrem de diverse: modificarea constiintei si comportamentului, usurarea durerilor, optimizarea starii de bine, realizarea unor performante, explorarea sinelui, descoperirea „lumii de dincolo” si „atingerea starii de gratie”, etc.
    
Exista o serie de teorii care explica motivele pentru care oamenii devin dependenti de droguri, printre acestea incluzandu-se explicatiile de natura psihologica, de natura comportamentala, factorii sociali sau de mediu si factorii educationali.