Comunicarea publica

Orice societate incearca sa lupte impotriva raului social care o loveste (insecuritate, accidente, boli, degradarea spatiului inconjurator etc.) si sa promoveze valorile colective necesare confortului si propriei sale dezvoltari.
Foarte repede, reglementarile si controalele se dovedesc incapabile sa obtina rezultatele asteptate.

Nu este de ajuns ca o masura sa fie obligatorie pentru a modifica comportamentul individual. Mai bine ar fi sa se incerce obtinerea adeziunii voluntare a fiecaruia, incercindu-se antrenarea oamenilor in aceasta miscare care presupune binele fiecaruia, precum si acela al col ectivitatii. Acesta este obiectivul comunicarii publice.

1. POZITIONAREA COMUNICARII PUBLICE IN CAMPUL COMUNICARII SOCIALE
In timp ce publicitatea comerciala lauda atuurile produselor pentru a-i face pe oameni sa le cumpere, comunicarea publica, ale carei tehnici si mijloace sunt asemanatoare datorita utilizarii generalizate a posibilitatilor mediatice (campanii de afisare, mesaje televizate), incearca sa-l faca pe fiecare cetatean responsabil de alegerile sale in materie de sanatate si securitate si sa asigure participarea sa la viata publica. Comunicarea sociala nu se multumeste sa informeze. Un anunt de tipul „Nu fumati! Tutunul este daunator sanatatii” nu le ofera fumatorilor indeajuns de multe motive pentru a-si schimba comportamentul. Comunicarea elaborata stiintific studiaza toate caracteristicile tabagismului, relatiile de dependenta ale organismului in privinta consumului, analizand toate mijloacele persuasive apte sa modifice comportamentele. Explicatia si justificarea preced sloganul.