I.-1. Prezentul Curs I.D. a fost elaborat sub presiunea extraordinara a timpului. De aceea autorul isi cere anticipat scuze pentru eventualele greseli de tehnoredactare computerizata. Cititorii trebuie sa stie ca intre momentul solicitarii acestui curs si cel de “deadline” nu a fost decat o saptamana !…
I.-2. Folosirea asa-zisului “plural al majestatii” sau “pluralul autorului” este o forma de falsa modestie, ca sa nu spun o forma de ipocrizie...
Logica juridica s-a nascut si fiinteaza din momentul in care oamenii au inceput sa-si prefigureze ideea de Justitie ca expresie a rationalitatii co-existentei lor. Realitatea ei a fost, mai intai, una de facto si mult mai tarziu a devenit si una de jure. Nu cred sa gresesc prea mult afirmand ca, in efortul lor de a-si randui, deci rationaliza, pozitia lor in lume si raporturile lor cu aceasta lume, oamenii au simtit aceeasi nevoie de a-si clarifica si reglementa raporturile dintre ei insisi. Da...
ELEMENTE INTRODUCTIVE DE LOGICA,
ARGUMENTARE SI RETORICA JURIDICA
- FASCICOLUL I -
PROBLEME ALE LIMBAJULUI LOGIC SI ALE ARGUMENTARII JURIDICE.
PROLEGOMENE LA O RETORICA LOGICO JURIDICA
I N T R O D U C E R E
I.-1. Prezentul Curs I.D. a fost elaborat sub presiunea extraordinara a ti...
Logica asa cum era inteleasa intr-un sens strict al cuvantului se considera ca lucreaza numai cu propozitii adevarate sau false si uneori cu cele a caror valoare de adevar este nesigura (probabil adevarate sau probabil false).
Logica secolului XX se va orienta insa si asupra unor rationamente cu propozitii carora nu le putem stabili valoarea de adevar. Acestea sunt normele si intrebarile, despre care nu avem cum sa stabilim daca sunt adevarate sau false (logica deontica si logica intrebarilo...
Logica asa cum era inteleasa intr-un sens strict al cuvantului se considera ca lucreaza numai cu propozitii adevarate sau false si uneori cu cele a caror valoare de adevar este nesigura (probabil adevarate sau probabil false). Logica secolului XX se va orienta insa si asupra unor rationamente cu propozitii carora nu le putem stabili valoarea de adevar. Acestea sunt normele si intrebarile, despre care nu avem cum sa stabilim daca sunt adevarate sau false. S-a putut astfel construi o logica analo...
1. Sistemul logic al dreptului
Inainte de toate dreptul este un sistem de norme. Si ca orice sistem el poate fi abordat si dintr-o perspectiva logica. Atat logicienii (J. Kalinowski, J. Wroblenski, A. Joja etc.) cat si juristii (M. Djuvara, E. Sperantia etc.) au observat caracterul de sistem axiomatic al dreptului.
Sistemul logic al dreptului este alcatuit pe de o parte dintr-o structura de norme organizate in ramuri si institutii juridice (exista discutii aprinse pe tema delimitarii dintre...
Normele juridice sunt reguli cu caracter general ce se aplică însă unor cazuri concrete ivite în viaţă practica. În procesul de concretizare a conţinutului normei la un caz dat se pot ridică multiple probleme ce se cer a fi clarificare şi care ţin de mai multe aspecte cu ar fi, de exemplu, modul de redactare a regulii juridice, noţiunile întrebuinţate de legiuitor, formă de exprimare, condiţiile în care a fost elaborată normă, etc.
În primul rând, le...
Problematica cursului de sociologie juridica cuprinde teme de sociologie generala, metodologie sociologica si aplicatii teoretice si practice din aceste perspective in stiinta dreptului. Cele mai multe explicatii si exemplificari se refera la specificul cunoasterii si identificarii faptelor si proceselor sociale, evaluarea impactului legilor si activitatiilor de legiferare asupra colectivitatii lor si comunitatii umane, analiza socio-juridica a fenomenului deviantei si delicventei (cu referi am...
Observatia directa de teren - constituie tehnica principala de investigatie sociologica intrucat ne ofera informatii cu valoare de fapte, care constituie materialul cel mai bogat, divers si nuantat, susceptibil de analize calitative, caracteristice stiintei sociologice. in ciuda unei anumite imprecizii, nesistematizari si unor elemente contradictorii, volumul de date cules prin observatii de teren constituie si trebuie sa constituie baza oricarei cercetari si analize sociologice.
Daca pentr...
Filizofia dreptului, dupa cum rezulta din denumirea sa este acea parte a filozofiei care priveste dreptul. Filozofia insa este studiul universalului: deci in masura in care filozofia are ca obiect dreptul, in aceeasi masura dreptul este studiat in esenta sa universala.
Filozofia in general, se ocupa cu studiul primelor principii fiindca acesta au caracterul universalitatii. Primele principii pot insa sa se refere la existenta sau la cunoastere, sau la actiune; de aici impartirea filozofiei in...
ECOLOGIE JURIDICA
MODULUL I
ELEMENTE DE ECOLOGIE GENERALA
Obiectivele modulului
" Deschiderea orizontului de cunoastere catre o stiinta complexa, cu caracter interdisciplinar, ecologia fiind astazi o disciplina sintetica la granita dintre stiintele biologice si cele sociale.
" Cunoasterea esentei umane a unor procese ale sistemului social si juridic intr-un stat de drept.
" Formarea unui bagaj stiintific ecologic general care sa facilitez...
Metode cu grad ridicat de generalitate:
Definitia metodologiei juridice.
1946 - profesorul Mircea Manolescu contureaza mai multe acceptiuni:
- Stiinta cailor pentru aflarea adevarului
- Este o disciplina care studiaza modul in care lucreaza omul de stiinta din domeniul juridic.
- Sistem de factori si criterii metodologice care explica reguli stabilite intre metode specifice de cunoastere si cercetare a fenomenului juridic.
Obiectul studiului metodologiei juridice = ansamblu de princip...
Pentru a construi multimea de formule a logicii cu predicate de ordinul I, LP1, avem nevoie de urmatoarele multimi de simboluri: X = {x1,x2,...} : o multime cel mult numarabila de variabile functionale, sau, pe scurt, variabile. P = {P1,P2,...} : o multime cel mult numarabila de simboluri predicative (sau predicate, sau relatii), cu aritati.
La randul sau, fiecare Pi este o multime de cel mult numarabila de predicate de aritate i (i t N). Elementele lui P0 se mai numes...
Explicarea naturii si rolului gandirii logice ca sistem de forme si legi reflectorii a constituit de-a lungul vremurilor, alaturi de marile probleme legate de existenta si activitatea oamenilor o preocupare fundamentala si continua. Marii ganditori i-au dat diferite explicatii in functie de gradul de dezvoltare a stiintelor si in functie de pozitia filozofica de pe care o priveau (vezi cursul II – Istoria Logicii).
Procesul prin care cunoastem este, evident, rezultatul dezvoltarii isto...
Un bun jurist, fie ca este magistrat sau avocat, trebuie ca pe langa cunostintele de drept penal , de drept civil, de drept procesual, etc. sa aiba si capacitatea de a rationa logic, de a gasi solutii rationale pentru problemele cu care se confrunta, inclusiv de a intelege si interpreta corect un discurs rostit sau scris.
Credibilitatea avocatului creste iar acesta se va bucura de respect din partea justitiabililor, dar si din partea magistratului, daca va imbina argumentul bazat pe lege, pe...
Sistemul Stiintei Dreptului
1.1. Consideratii generale asupra stiintei
ntr-o formula generica, stiinta poate fi definita ca sistem de cunostinte despre existenta (realitatea fizico-naturala, socio-umana si spirituala), dobandite prin metode adecvate si exprimate n concepte, categorii si principii.
John Bernal, vorbind despre rolul stiintei, precizeaza ca aceasta este un factor important pentru dezvoltarea actului de creatie si un nencetat izvor de idei generale si principii filozofice de...
Teoria Generala a Dreptului
1.1stiinta dreptului. Notiuni introductive
Prin stiinta in general intelegem un ansamblu de cunostinte despre o realitate exterioara verificabila (direct sau indirect) si care sunt exprimate intr-un limbaj propriu sub forma de principii, concepte si teorii perfectibile in timp.
Totalitatea stiintelor alcatuieste sistemul stiintelor, compus din subsisteme aflate in interactiune, interdependenta si conditionare reciproca.
Principalele trasaturi ale oricar...
Dezmembramintele dreptului de proprietate
Sectiunea I
Consideratii generale privind dezmembramintele dreptului de proprietate
1.1. Notiune
Dreptul de proprietate este dreptul cel mai complet asupra unui lucru deoarece confera titularului sau toate cele trei atribute: posesia, folosinta si dispozitia. El are un caracter absolut, in sensul ca se manifesta in raporturile proprietarului cu tertii si un caracter exclusiv, in sensul ca numai proprietarul le poate exercita in deplinata...
TEORIA GENERALA A DREPTULUI
Referat
Titular Nica Constantin Remus anul l- Facultatea de Management Turistic si Comercial
Cuprins:
Definitia dreptului, comentariu.
Normele tehnice, definitie comentariu.
Morala, definitie, comentariu.
Normele organizatiilor sociale, concept, caracter.
Conceptul de norma juridica, analiza sumara.
Structura norme; logica juridica, tehnica juridica, analiza si caracter.
Clasificarea normelor:
Dupa obiectul si metoda reglementar...
I Notiunea normei juridice
Norma juridica si norma juridica si regula juridica in doctrina juridica are acelasi inteles. Literatura franceza, fara sa inlature cuvintul norma l-a consacrat pe cel de regula . Din contra in doctrina romana este consacrata denumirea de norma juridica .
Norma de drept este elementul primar al oricarui sistem de drept. Normele se grupeaza in institutii de drept, institutiile in ramuri, ramurile in parti ale sistemului, iar partile in sisteme.
Norma jurid...