Cei mai frumosi ani..anii studentiei. Incepi sa apreciezi cu adevarat dupa ce s-a incheiat...cred.. Cu toti nervii de rigoare legati de bani..sau mai bine zis de lipsa acestora, sunt totusi cei mai minunati ani. Anii studentiei mele au fost binecuvantati de livada tatalui meu . un adevarat paradis, unde ma refugiam cu colegii, mai ales in serile calduroase de vara. O livada imensa cu multi peri, pruni dar mai ales mere..rosii! De multe ori ne adunam cu colegii, faceam concursuri de cules mere..mai ales dupa un vin bun..ne mai urcam in varful pomilor, ne-am mai ales cu cate o julitura, un ochi umflat. Faceam concursuri de mancat mere..pe care il combinam cu vin dupa care 2 zile nu mai ieseam din casa:))).. iuiii... Pe pamantul cu livada, trecea si un raulet, la care am improvizat o cascada, unde batea apa cu o putere mai ceva ca in jacuzzi. Seara incepea petrecerea, muzica la maxim sub cerul liber instelat si luna care ne zambea..si mai ales zanele de langa noi. Si cel mai important..era si locul ideal de a ne dezvolta talentele, realizand sculpturi din piatra si lemn. Anii studentiei trec incet..dar eu tot ma mai gandesc cu melancolie la distractiile din livada...si la cosuletul cu mere rosii...