DRAGOSTE MARE DE DRAGOBETE

Protestatarii anti-Valentin invoca motivul reticentei normale si de bun-simt asupra sarbatorii de import. De ce sa importam o sarbatoare de la americani, cand avem una proprie, cu iz autohton si o traditie din mosi-stramosi? Putem foarte simplu sa fim comerciali si siroposi pe modelul romanesc.
Partea proasta e ca, desi suna a cliseu, vorba batraneasca isi are samburele ei de adevar: cu o floare nu se face primavara. Faptul ca ne dam peste cap sa cumparam flori, sa pregatim o cina romantica, sa mancam o prajitura cu persoana iubita, doar in aceasta zi speciala, nu va intretine prea mult focul de paie.
Cu atat mai mult cu cat in restul timpului, aruncam cu "nu" in stanga si in dreapta: nu pot sa merg cu tine la plimbare ca e prea frig afara, nu pot sa ies in club ca maine am cursuri de la 7.30, nu pot sa fac dragoste cu tine ca ma doare capul. Tot felul de scuze inodore si inspide care sa mascheze pasivitatea cu care abordam relatia in care suntem implicati.
O voce mai putin carcotasa ar spune ca este bine sa existe o zi in care sa ne amintim ca iubim si, mai mult, sa facem din dragoste o sarbatoare. Pe drept cuvant, insa odata incheiata aceasta zi, asteptam la anul urmatoarea runda, cand, metamorfozati in indragostiti patimasi, ne cadorisim si ne facem declaratii inflacarate cum ne faceam la inceputuri?
La ce bun sa sarbatorim Dragobetele asa cum facem cu sarbatoarea Craciunului? Multa magie si farmec doar o data pe an. In rest, ne intoarcem cumintei la grijile cotidiene, la refuzurile de a menaja relatia, la indiferenta fata de partener. Putem compensa toate neajunsurile cumparand o data pe an flori, bomboane si ursuleti? Fie si de Dragobete sau, dupa caz, Valentine`s Day? Nu stiu…intreb.