NIHILISM

Orientarea metafizica, literara sau culturala fundata pe principiul negarii traditiilor, conventiilor sau dezvoltarilor existente in vederea inlocuirii lor cu acelea care se vor a fi expresii `autentice` ale fortelor esentiale si primare ale fiintei umane.

In acest sens, premise ale n. pot fi identificate in unele doctrine religioase (in crestinism -notiunea de aultimele zile"), pentru ca o fundamentare metafizica sa elaboreze Friedrich Nietzche la sfirsitul secolului al XlX-lea, cind incepe sa apara si o literatura circumscrisa ideologiei n. (I.S. Turgheniev, Joseph Conrad).

Pentru Nietzche nihilismul este consecinta evolutiei rationalismului, in special a celui tehnologic, luand ipostaza de extrema a modernitatii, de expresie a vointei constiente de sine a omului de a distruge trecutul pentru a controla viitorul prin manifestarea impulsurilor primare, atavice, eliberate de constringerile conventiilor rationaliste.
In literatura, nihilismul apare ca produs final al impulsurilor culturale orientate spre distrugerea conventiilor civilizatorii. Urmarind sa evidentieze unele surse, posibilitati sau tendinte ale dezintegrarii unei societati, n. nietzcheian avanseaza un punct de vedere apocaliptic cu tenta irationalista despre schimbarea sociala.