Sa vorbim despre ceva demult apus. Suna siropos dar cam asta ar fi exprimarea corecta. Despre o dragoste care te loveste incet, incet cu sageti mici pana te cucereste.
Dragostea care creste in tine fara sa realizezi. Te ia usor…incepe cu un zambet, cu o floare, cu o atingere de maini, cu soapte. Te trezesti indragostit fara sa sa-i fi spus vreodata "buna".
Urmeaza apoi un biletel, o plimbare si prima strangere de mana. Urmeaza apoi inchipuite si neinchipuite, ideea este ca inainte de a face
sex, ai stiut care este culoarea sa preferata, care este autorul sau favorit si ca uraste inghetata cu aroma de capsuni.
Filosofia este ca ai pasit incet, ca ai savurat din preludiul dragostei si nu din cel al sexului. Este o senzatie care nu face parte din categoria trebuie sau un incercata; ea are loc sau nu. Nu se planifica si asta o face frumoasa.
Atunci cand sari direct in pat treci peste partea asta. Este ca si cum ai inghiti fara sa mesteci inainte. Ceva apetisant te face lacom, dar daca uiti sa gusti incet…se consuma repede.
Ema Nica - editor Studentie.ro