Ministerul Educatiei dezavantajeaza ultima generatie de studenti preBologna, atat prin prin reducerea locurilor finantate de stat fata de 2007, cat si prin faptul ca ministerul nu vrea sa mai finanteze decat un an de studiu, incalcand astfel dreptul la educatie postuniversitara gratuita.
"In conditiile in care, anul acesta, au finalizat studiile de diploma sau de licenta doua generatii de studenti, ultima generatie preBologna si prima generatie Bologna, ministerul ar fi trebuit sa puna la dispozitia candidatilor de doua ori mai multe locuri subventionate pentru studiile de masterat, pentru a oferi acestei generatii aceleasi sanse ca si celor care au absolvit anii trecuti.
Acest lucru nu s-a intamplat, iar acesta este doar unul dintre aspectele la care ministerul nu s-a gandit cand a organizat bugetul universitatilor", a declarat, pentru NewsIn, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), Mihai Coman.
Ministerul Educatiei a repartizat, pentru anul universitar 2008-2009, 15.784 locuri pentru
studentii preBologna, fata de 18.463, cate au fost bugetate in anul scolar 2007-2008.
Un numar de locuri comparabil cu cel de anul trecut, respectiv 18.216 locuri, le este insa rezervat absolventilor Bologna.
Explicatia Ministerului Educatiei este ca numarul de locuri alocat la master, anul acesta, pentru absolventii preBologna este conform legii.
"Masteratul generatiilor anterioare este incadrat, conform legii, drept studiu
postuniversitar si urmareste aprofundarea unor cunostinte dobandite, intr-un domeniu, la alegerea celui care doreste sa urmeze un
masterat, pe cand masteratul Bologna se face doar pe domeniul de
licenta. Conform legii, ministerul trebuie sa ofere minim 50% locuri la
masterat pentru absolventii Bologna si minim 33% la studiile postuniversitare, adica acelea care includ masteratul generatiilor preBologna", a preciza purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei, Mihaela Suciu.
Decanul FJSC mai spune ca numarul mic de locuri nu este singura problema care a aparut anul acesta la
masterat.
"Desi marea majoritate a programelor de
masterat pentru absolventii a patru ani de studii universitare au trei semestre sau chiar patru, ministerul nu mai vrea acum sa finanteze decat un an. Astfel, pana la urma, se incalca dreptul la educatie postuniversitara gratuita. Generatiile care au terminat patru ani de studii sunt clar discriminate prin politica bugetara a Ministerului Educatiei", explica Mihai Coman.
Potrivit unor studii ale Fundatiei Soros, peste 90 la suta dintre
studentii facultatilor de stat intentioneaza sa urmeze
cursuri post-universitare.
Rectorul ASE Bucuresti, Ioan Gh. Rosca, avertizeaza ca piata fortei de munca din Romania nu va accepta sa angajeze absolventii Bologna, din cauza ca ar putea confunda aceste facultatii cu colegiile de trei ani care au functionat pana acum.
"Masteratul va deveni obligatoriu pentru
studentii care aspira la mai mult decat o functie de executie. In doi-trei ani, cei care si-au finalizat studiile universitare inainte de adoptarea prevederilor de la Bologna si nu au mai urmat
cursuri de
masterat vor fi categoric dezavantajati", comenteaza Rosca.
Procesul Bologna a inceput in 1999, cu scopul de a a realiza, pana in anul 2010, un Spatiu
European al Invatamantului Superior.
Conventia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome usor de citit si comparat, insotite de traduceri in engleza ale acesora, care sa fie recunoscute in tot spatiul
UE. Reforma cel mai frecvent asociata cu Procesul Bologna este trecerea la un sistem bazat pe doua cicluri de studii.
Primul dintre aceste cicluri este reprezentat de studiile de
licenta, cu durata de trei ani, fata de patru, cum era inainte, iar celalalt - masteratul, adica studiile de
specializare, cu durata de doi ani.
Vezi si INFORMATII ADMITERE MASTERAT 2008 - 2009
Sursa: Ziare.com