Alimentatia poate determina aparitia bolilor psihice

Noi studii realizate de cercetatori ai Universitatii Purdue asupra unor soareci sugereaza ca schimbarile in alimentatie ar putea fi responsabile fie de reducerea, fie chiar de declansarea unor boli mentale.

Studii anterioare au indicat faptul ca alimentatia poate determina reducerea comportamentelor anormale la persoanele cu boli mentale si la animale. Recent, insa, un studiu realizat de cercetatori de la Universitatea Purdue sugereaza ca, de fapt, tot alimentatia ar putea fi responsabila pentru declansarea anumitor boli psihice.

Joseph Garner, profesor asociat la Universitatea Purdue, a hranit soareci cu alimente bogate in zaharuri si triptofan, dieta care ar fi trebuit sa reduca tendinta acestora de a-si smulge blana. In schimb, soarecii care sufereau deja de o boala mentala si-au inrautatit comportamentul, continuand sa isi smulga blana sau chiar sa se raneasca, iar soarecii aparent sanatosi au adoptat un comportament similar.

Ulterior, Garner a afirmat ca acesti soareci sunt in mod normal predispusi catre comportamente anormale – smulgerea blanii sau ranirea intentionata, iar dieta cu zaharuri si triptofan nu a facut decat sa scoata la iveala aceste inclinatii. Acest tip de soareci pot fi comparati cu oamenii predispusi genetic spre a dezvolta boli psihice.

Garner studiaza trichotillomania, o boala care ii determina pe cei afectati sa isi smulga parul. Aceasta boala, care le afecteaza in mod obisnuit pe femei, pare sa fie prezenta la circa 2-4% din populatia lumii.

Cercetatorii au descoperit ca soarecii care isi smulg blana sau se zgarie singuri au un nivel scazut de serotonina in creier. Acest neurotransmitator este cunoscut ca fiind cel care influenteaza dispozitia si impulsurile. Astfel, Garner este de parere ca, prin cresterea activitatii serotoninei din creier, aceste boli psihice ar putea fi vindecate sau ameliorate.

Serotonina este produsa la nivelul creierului din aminoacidul numit triptofan, continut de anumite alimente. Problema este, insa, ca triptofanul adesea nu trece de bariera dintre sange si creier intrucat alti aminoacizi pot patrunde mai usor si ii blocheaza accesul.

Folosind de opt ori mai mult zahar si de patru ori mai mult triptofan in alimentatia soarecilor, Garner a observat o dublare a activitatii serotoninei la nivelul creierului. Cu toate acestea, comportamentul soarecilor care se zgariau singuri nu s-a ameliorat.

Astfel, cercetatorii au trecut la un nou experiment, impartind soarecii in trei grupuri: cei care pareau normali, cei care aveau un comportament anormal, dar nu exagerat, si cei foarte bolnavi. Toti soarecii au prezentat semne de inrautatire a bolilor psihice in urma dietei cu zaharuri si triptofan.

O data ce oamenii de stiinta au incetat sa mai hraneasca soarecii cu alimente bogate in zaharuri si triptofan, starea acestora s-a imbunatatit simtitor. In urma acestui studiu, cercetatorii isi pun intrebari legate de influenta pe care o are alimentatia asupra bolilor mentale cum ar fi autismul, sindromul Tourette sau trichotillomania, printre altele.

In continuare, Joseph Garner vrea sa realizeze experimente care sa imite alimentatia umana, incluzand cantitatea de triptofan pe care oamenii o consuma, pentru a vedea daca rezultatele obtinute in urma experimenteler facute pe soareci, pot fi aplicate si in cazul oamenilor.
 

Dana Saporan - editor Studentie.ro