Acum ca sesiunea e aproape pe sfarsite, cel putin pentru studentii de la Limbi Straine, printre care ma numar si eu, am ajuns la o concluzie cel putin bizara pentru mine: amintirile mele de caminist din sesiune se axeaza in mare parte pe distractie si nu pe invatatul chinuitor si examenele fara sfarsit!
Si de ce spun asta? Simplu: pentru ca pentru mine a fi caminist in sesiune inseamna mult mai mult decat stres si crize de nervi inutile din cauza unui examen oral… Cand ma gandesc la anii petrecuti in camin si la sesiunile pentru care am “invatat” in camin, imi vin in minte o groaza de amintiri placute.
Pentru mine, programul de invatat in sesiune arata cam asa: trezitul de dimineata pe la 9-10 asa ca sa nu imi stric somnul de frumusete, dupa care incepea ritualul micului dejun si al cafelei care trebuia sa ma trezeasca din lipsa mea eterna de chef de invatat. Cafeaua o imparteam de obicei cu colegele de camera, ca sa avem si noi un motiv sa mai stam la o barfa sau la o mica “sesiune” de lamentari reciproce, in care erau luati la rand toti profesorii care ne amarau vietile de studenti!
Apoi, dupa o scurta rasfoire a cursurilor de invatat, venea si trista constatare ca nu am toate materialele necesare si ca in consecinta trebuie sa gasesc o modalitate sa fac rost de ele. No problem: colega mea de grupa statea si ea la acelasi etaj si normal ca n-avea sa se supare sa mi le imprumute si mie putin la xerox! Dupa o raita prin camin si stat putin la taclale sau la tigara cu marinimoasa colega, ma intorceam si eu la invatat dupa ce imi completam cursurile lipsa pentru materia la care aveam examen!
Alta amintire de caminist care ma face sa zambesc si astazi este una legata de o sesiune oarecare de vara. Aici sunt implicati o colega mai nebuna de palier, o melodie foarte populara si un filmulet amuzant cu studente care rad fara motiv in timp ce danseaza hore in pijama! Sau alta imagine care imi vine in minte este cea in care invatam linistita pe pervazul ferestrei larg deschisa din camera mea din Kogalniceanu, cu picioarele in afara, leganandu-ma frumos, fara sa imi dau seama ca de la etajul trei era foarte usor sa alunec frumos pe asfalt si sa ma fac praf!
Sau imi vin in minte tentativele mele si ale colegelor de camera de a invata in parcul caminului, unde ne tolaneam cu o patura pe cate o banca si ne faceam ca “studiem”! Dar cea mai amuzanta amintire legata de viata de caminist in sesiune ar fi pentru mine alta “sesiune de invatat” vara in parcul caminului, ce s-a soldat de fapt cu o mica “sesiune de agatat”! Caci ce poate iesi cand pui doua fete si doi baieti in acelasi loc, vara si mai ales cand niciunul n-are chef de invatat si ochii fug fara sa vrei in toate partile? Si daca mai pui la socoteala si faptul ca unul din baieti mai mult vroia sa sarbatoreasca cinciul glorios luat la o materie imposibila decat sa invete pentru alta, atunci cheful de petrecere e gata!
Tu ce zici? Echipa Studentie.ro te provoaca sa ne impartasesti si tu niste amintiri legate de viata ta de caminist in sesiune!
Andreea Iolu - editor Studentie.ro