ASOCIATIE STUDENTEASCA - RECRUTAM MEMBRI

O vorba inteleapta din popor spune ca mai bine regreti ceva ce ai facut, decat ceva ce n-ai avut niciodata indrazneala sa faci. Subscriu. Regret ca in facultate n-am fost suficient de isteata si descurcareata incat sa dau eficient din coate pentru a intra intr-o asociatie studenteasca. Sau am fost bolnavicios de dependenta de timpul meu liber. Se prea poate. Oricum dincolo de pretexte si motivatii, ramane doar regretul.
O initiativa firava a existat totusi. In anul I, manata de spirit idealist de boboc, am incercat si eu firav marea cu degetul. Desi nu prea stiam cu ce se mananca munca intr-o astfel de asociatie am aplicat totusi. Am completat formularul si m-am trezit printre cei selectionati pentru interviul de grup.
Sincer, imi cam tremuram picioarele gandindu-ma ca o sa am ocazia sa dau o reprezentatie de zile mari in fata catorva necunoscuti care probabil ma vor lasa la bariera. Ma simteam de parca dadeam admiterea la teatru. Dar cum socoteala de acasa nu se potriveste niciodata cu cea din targ (din fericire, de data asta), la finalul interviulului bilantul era mai mult decat pozitiv: una bucata distractie, 6 bucati oameni noi si interesanti, multa creativitate, si rasete cat cuprinde.
Eu una am avut de conceput un dialog intre un bec si o clanta. Stupoare. Desi ceilalti se umflau de ras, mie nu mi s-a parut atat de amuzant in prima instanta. Despre ce subiect de maxim interes puteau conversa oare un bec si o clanta? Am baguit cateva expresii si am incropit un dialog gen "discutie pe mess" intre interlocutorii cu pricina. Zambetul afirmativ de pe buzele celor din jur mi-a confirmat ca scurta mea imporovizatie nu fusese atat de lamentabila precum ma asteptam.
Apoi a fost randul meu sa ma amuz cand am vazut ce le-a picat colegilor de "suferinta": ia ganditi-va, ce argumente aruncati in lupta atunci cand vi se cere sa convingeti o buburuza sa renunte la buline? Dar un client, sa cumpere pantofi doar pentru piciorul stang?
Dincolo de amuzamentul iminent, m-am prins eu mai tarziu ca toate aceste bizarerii sunt in realitate niste chestii foarte destepte. Ti se masoara gradul de inteligenta, deschidere si creativitate. Exact ingredientele necesare pentru a deveni membru intr-o asociatie.
Desi am avut meganorocul de a trece de interviul de grup, sedentarismul meu in materie de activitati extrascolare m-a impiedicat sa trec si ultimul hop: interviul final. Dezamagire mare, mon cher, insa am supravietuit. Doar ca ulterior mi-au mai trecut pe la ureche experientele unora din alte asociatii: cum se distreaza, cum organizeaza un proiect de la cap la coada, cum reusesc sa faca rost de fonduri, cum strang semnaturi. Plus ca la final, tragand linie si adunand: aveau un numar consistent de contacte si o experienta ce cu siguranta nu va trece neobservata, la CV.
Timpul a trecut, bobocul s-a facut gasca si s-a luat cu alte treburi. N-a mai mers la interviuri si a lasat intr-un ungher ascuns al mintii experienta si nazuinta. S-a reorientat spre alte lucruri, spre licenta si, eventual un job, in prima instanta decent platit.
Deci, concluzia unui "absolvent miop" este ca daca vreti si popa si hot (adica si experienta, dar si distractie), ar fi inteligent sa lasati toanele, accesele de lasitate si sedentarism deoparte, pentru ca veti avea timp suficient sa va plafonati si va treziti morocanosi. La urma urmei, aveti doar 3 ani de facultate sa va distrati si toata viata sa va plangeti.
Georgiana VOICU - Editor Studentie.ro