ATTILA

A fost conducatorul hunilor (intre anii 434 si 453), populatie care se asezase in Panonia. Hunii reusisera, in acea perioada, sa supuna atat populatia romanica din fosta provincie Panonia, cat si o serie de populatii migratoare, precum ostrogotii, alanii, gepizii etc. A. a ramas cunoscut in istorie prin campaniile sale militare, care erau de o cruzime deosebita. Dintre campaniile intreprinse de el, mai importante au fost cele din anii 441 si 451. In anul 441, A. a intreprins o campanie de jaf in Imperiul Roman de Rasarit, la sud de Dunare, in Peninsula Balcanica, ajungand pana la Termopile, in Grecia de astazi. In fruntea armatelor sale s-a aflat si intr-o alta expeditie intreprinsa in Peninsula Balcanica, in anul 447, cand imparatul Teodosiu al II-lea a fost nevoit sa-i plateasca un tribut deosebit de mare. In anul 451, A. a intreprins o expeditie deosebit de puternica in vest, impotriva Imperiului Roman de Apus, invadand Gallia. Pe Campiile Catalaunice s-a desfasurat atunci una dintre cele mai sangeroase batalii cunoscute in istorie. Atius, general roman, a fost ajutat de vizigoti, franci, alani si burgunzi, reusind sa-l determine pe A. sa se retraga. Conducatorul hun a intreprins o alta campanie militara, in anul 452, in nordul Italiei, in care a cucerit orasul Aquileia. Nu se cunoaste cauza mortii lui A., dar se stie ca a incetat din viata in noaptea nuntii de dupa casatoria cu o printesa de origine germanica, Ildico. Dupa moartea conducatorului lui, statul hunilor s-a destramat, in anul 454, deoarece gepizii, ostrogotii si herulii s-au rasculat si i-au infrant pe fiii lui A., Ellac si Emac.