CAROL AL V-LEA DE HABSBURG [CAROL QUINTUL] (1500-1558)

Nascut la Gand, in Flandra, a ocupat tronul Spaniei dupa moartea regelui Ferdinand de Aragon, in 1516. A fost rege al Spaniei cu numele de Carol I, domnind intre anii 1516 si 1556, si imparat al Imperiului Romano-German, cu numele de Carol al V-lea (Quintus), din 1519 pana in 1556. In felul acesta a ajuns stapanul unui intins imperiu, in care, dupa cum spunea chiar el, soarele nu apune niciodata. Pe plan intern, in anul 1520, dupa ce a convocat Cortesurile din Castilia pentru a vota noi fonduri, obiectiv atins cu mare greutate, orasele s-au rasculat, in frunte cu Toledo, Valladolid, Salamanca, Madrid, C. avand de facut fata unei situatii dificile in Spania. Orasele spaniole rasculate au fost infrante abia in anul 1521. Dupa aceea, in indelungata sa domnie, dispunand de putere absoluta, a beneficiat de importantele resurse materiale si umane ale Spaniei. Istoricii afirma ca Spania a reprezentat cheia de bolta a monarhiei universale a lui C. In Imperiul Romano-German, a trebuit sa se confrunte cu situatia creata de raspandirea ideilor Reformei religioase. Principii luterani s-au grupat, in anul 1531, in Liga de la Schmalkaden, cu care s-a luptat ani indelungati C., aliat cu principii catolici, fara a putea inlatura protestantismul din imperiu. In aceste conditii, a fost nevoit, in anul 1555, sa accepte pacea de la Augsburg, recunoscand noua confesiune religioasa si dreptul principilor luterani de a beneficia de bunurile secularizate ale Bisericii Catolice de pe teritoriul lor. Pe planul relatiilor cu alte state, trebuie mentionata, mai intai, puternica lui rivalitate cu Franta. Dornic de a realiza monarhia absoluta si a-si asigura astfel preponderenta in lumea catolica si hegemonia in apusul Europei, s-a luptat cu principalul sau rival, regele Frantei, Francisc I, in trei razboaie, desfasurate in anii 1521- 1529, 1536-1538 si 1539-1544. In timpul lor, a reusit sa-l ia prizonier pe Francisc I, la Pavia (1525). In anul 1527 ostile de mercenari ale imparatului au pradat Roma. C. a continuat razboiul impotriva Frantei si in timpul regelui Henric al II-lea, luptele incheindu-se in anul 1556 dupa abdicarea lui C. In timpul domniei sale, a luptat si impotriva otomanilor care, sub conducerea lui Soliman Magnificul, actionau pentru a-si impune hegemonia in intregul bazin al Marii Mediterane. Dupa ce a abdicat, epuizat de numeroasele razboaie la care a participat, s-a retras la manastirea Yuste, Extremadura - Spania, unde a si murit.