CASTELUL CERNOVICI MACEA

CASTELUL CERNOVICI MACEA 5 3
5 stele

6078 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

CASTELUL CERNOVICI MACEA
Pe drumul national nr.79 spre nord, dupa localitatea Zimandu Nou urmatoarea pe care o intalnim este comuna Simand, in care se gaseste castelul Cernovici.
Castelul este construit in stil neoclasic, cu un singur nivel si un plan dreptunghiular, in prima jumatate a secolului al XIX-lea, prezinta o arhitectura sobra.
Atat terasa din fata, cat si cea din spate, sunt strajuite de coloane cu capitele de rezonanta dorica.
Castelul este inconjurat de un parc. Un alt obiectiv important il constituie biserica ortodoxa (nr. 1085) care dateaza de la mijlocul secolului al XVIII-lea, reconstruita in secolul urmator. In interior si exterior caracteristicile dominante apartin barocului.
In interior se remarca si icoanele praznicale in stil bizantin donate de ctitorul bisericii in 1759.
In prima jumatate a secolului al XIX-lea, aici a fost temporar catedrala episcopala unde isi avea periodic resedinta Nestor Ioanovici, primul episcop roman din Arad (1829 - 1830). Aceasta poarta hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul".
Castelul Macea a fost construit in doua etape principale, acum avand in intregime forma literei "L". Prima parte, pana la turnul cel mare, decorata pe frontispiciu cu stema familiei Cernovici, sculptata in piatra, provine dinainte de 1862, fiind precedata de o cladire datand din secolul al XVIII-lea. Aripa dreapta, dincolo de turn, s-a ridicat intre 1862 si 1886 cand i s-au adaugat si cladirile anexe cu care ocazie complexul a primit amprenta secessionului. Incepand cu 1956-1957, castelul, de proportii impunatoare, a fost restaurat.
Un frumos parc inconjoara castelul pe o suprafata de 17 ha. Creat cu aproximativ 100 de ani in urma, el reprezinta un adevarat parc dendrologic, prin raritatea speciilor de arbori si arbusti existenti aici. Dintre acestia amintim doua exemplare din Ginka biloba, numit si "arborele pagodelor", originar din China de Est, opt exemplare diferite din Taxus baccata (Tisa), patru exemplare din Juglans nigra (nucul negru) originar din America de Nord, cinsprezece exemplare din Corila colurna (alunul turcesc), originar din Asia de Vest, etc. Parcul prezinta importanta si prin gigantismul unor specii de quercinee, platan, tei, s.a., fiind totodata si un excelent loc de recreere. Intr-un colt al parcului se gaseste si monumentul si mormantul comun al generalilor I. Damjanics si E. Lahner din armata revolutionara maghiara, executati la Arad la 6 octombrie 1849 din ordinul habsburgilor.
Legaturile lui Petru Cernovici cu cativa lideri ai miscarii nationale sarbe si romanesti cat si cu o serie de diplomati straini rezidenti la Belgrad, sunt privite cu ochi rai de catre politia austriaca. Aspectele contrastante ale vietii lui Petru Cernovici, acumulate mai ales in anii de schimbare a politicii interne a imperiului habsburgic (1860–1861), ii vor aduce dizgratia aristocratiei maghiare. In imprejurari pe care nu le cunoastem destul de exact va fi nevoit sa si vanda cea mai de pret proprietate: mosia de la Macea, situata in nord vestul fostului comitat Arad (actualmente nord vestul judetului Arad). Noul proprietar, contele Karolyi de "Nagy Karoly" (Careii mari), intra in posesie in anul 1862. Fiind una din persoanele cele mai de vaza ale Ungariei, isi va imparti timpul – sejurul pre-dilect de vara – la Macea si celelalte proprietati ale sale. In anul 1867 avea sa fie reconfirmat in postul sau de comite suprem in Satmar.
Intre anii 1862 – 1886 este construita cea de a doua aripa a castelului. Mult mai ampla, cu elemente eclectice, ea da amprenta intregii constructii, asema­nandu se cu modelele in voga din Franta. Daca tinem seama de faptul ca, initial, parcul a avut 10 ha. atunci cresterea de inca aproximativ 10 ha (in total 40 de holde) trebuie sa fi avut loc pana in anul 1897 cand este redactata monografia comitatului Arad. La sfarsitul secolului al XIX–lea proprietar era Karolyi Tibor, fiul lui Gyorgy. Separate de parc cele 100 de hectare de padure plantata (si populata cu fazani) existau deja in acel moment. Este mai mult decat sigur ca angajarea "cunoscutului gradinar Prohaska" in anul 1900 determina contopirea parcului cu aceasta padure plantata sub noul stapan, Karolyi Gyula, fiul lui Tibor. Din motive de ordin familial (casatoria cu rudenia sa Karolyi Melinda) Karolyi Gyula tinde sa locuiasca mai mult timp aici, mai ales in sezonul cald. Dorind sa imortalizeze pentru marele public, aspecte din parc si castelul de la Macea, il cheama pe fotograful Ruhm Odon din Arad, la inceputul sec. XX, sa execute cliseele necesare reproducerii imaginii negative de pe sticla pe hartie. Una dintre imagini surprinde ochiul de apa din fata laturii de vest a aripii principale, inainte de bordurarea in ciment a acestuia. Iedera decoreaza amplu turnul inalt si unul din cele doua turnuri joase, si anume, cel pe terasa caruia se afla amplasata imensa stema nobiliara (din ceramica) a familiei Karolyi. In perioada relativ scurta de sedere a cunoscutului gradinar Iosef Prohaska la Macea, este amenajat ochiul de apa cu o "fantana arteziana, (cu) bazinul de inot; se amenajeaza terenul de tenis, ronduri de flori, se mareste reteaua de alei si se introduc noi plante ornamentale".   Tot in aceasta perioada se adauga la corpul vechi al castelului o terasa metalica ampla, la care se accede din exterior pe trepte metalice.
Dupa primul razboi mondial parcul trece printr o perioada de regres. Nu se mai fac amenajari iar lucrarile de intretinere sunt reduse ca volum. Unul dintre motive il constituie exproprierea terenului agricol detinut de mosierul Karolyi, cu exceptia parcului si a unei suprafete de aproximativ 900 iugare cadastrale (in jurul a 500 ha n.n.), ceea ce insemna o reducere a suprafetei agricole (implicit a veniturilor castelului) cu peste 4/5, daca tinem seama de datele din anul redactarii monografiei comitatului Arad (1897). In anul 1939 parcul ajunge in proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici care defriseaza o suprafata de aproximativ 10 ha . Este inceputul starii de regres a parcului. Ea va continua pana in anul 1968 cand "intreaga suprafata, fiind declarata parc dendrologic, se iau masuri energice de protectie si reamenajare".   Dupa anul 1990 posibi­litatile mentinerii personalului muncitor de intretinere a parcului au scazut mult. O soarta intrucatva asemanatoare cunoaste castelul. Explicatia este valabila in ambele cazuri. Ea rezida in posibilitatile financiare ale statului. Prima mare reparatie intreprinsa pe cheltuiala statului, dateaza din anii 1956 – 1957, fara a se cunoaste in mod cert natura interventiilor reparatoare. Procesul de degradare treptata a construc­tiilor fostei mosii unica dealtfel, la Macea, nu a fost, pana in prezent, stopat. Faptul, ingrijorator in sine, merita o reflectare mai atenta decat pana acum. Incepand din 1990, intentia binevoitoare a Universitatii "Vasile Goldis" din Arad tinde sa se infiripe intru salvarea si valorificarea corespunzatoare a acestui ansamblu de arhitectura. Valoarea sa de monument (complexul constructiv si parcul dendrologic) n a fost nici o clipa pusa la indoiala in ultimii 50 de ani. Ansamblul castelului, cu cele doua corpuri de cladire (castelul propriu-zis, cu cele doua aripi ale sale si casa de vinatoare din apropiere), cladirile anexa (fosta spalatorie si garajul fostei Scoli speciale de copii), bazinul de inot, gradina cu sere si parcul – rezervatie dendrologica, constituie elementele compo­nente care sunt supuse regimului de protectie. Daca cele doua aripi ale castelului n au suferit modificari ale structurii constructive, in schimb cladirea pavilionului de vanatoare, terminata la sfarsitul secolului al XIX–lea, a suferit transformari interioare si exterioare importante. Acestea s-au datorat probabil noului bene­ficiar postbelic (Cooperativa Agricola de Productie).   Lipsa elementelor si pieselor initiale de mobilier ale ansamblului constructiv nu impiedica o valorificare cultural instructiva in concordanta cu cerintele ocrotirii patrimoniului. 
In apropiere de Simand se gasea locul unei cetati medievale, azi disparute. Aici a incercat zadarnic in 1552 viteazul comandant al Timisorii sa induplece nobilimea dintre comitatele Arad si Zarand sa participe la apararea capitalei Banatului impotriva turcilor.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: Macea  CASTELUL  CERNOVICI 
Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!
 
 

Studentie.ro iti recomanda

CETATEA ENISALA CETATEA ENISALA