Catalin Maruta impartea fluturasi pe strada si vindea sandvisuri in studentie!

0 stele

6270 vizualizari  |  1 comentariu

Catalin Maruta impartea fluturasi pe strada si vindea sandvisuri in studentie!

Va intalniti in fiecare zi cu el, de luni pana vineri, de la 17.30 la Pro Tv. Emisiunea La Maruta nu mai are nevoie de nicio prezentare, pentru ca stie toata lumea ce se intampla in cadrul ei. Catalin Maruta insa, realizatorul ei, are lucruri interesante de spus si in afara platoului emisiunii. Drept dovada, l-am luat la intrebari pe tema studentiei lui. Iata ce ne-a raspuns in interviul de mai jos:

Ai absolvit Facultatea de Drept. Pentru cei care vor sa dea la aceasta facultate spune-ne lucruri rele vs. lucruri bune la aceasta facultate?
 

Catalin Maruta: “Lucruri rele” suna cam dur, eu n-am identificat lucruri rele acolo, este si motivul pentru care am ales sa studiez asa ceva. Dar, fireste, cei care vor sa faca Dreptul trebuie sa stie ca nu e o facultate atat de usoara pe cat li se pare unora. Multi spun ca e o stiinta bazata pe palavrageala, pe speculatii, pe “dat cu papagalul” - cum ne spuneau noua politehnistii, de exemplu. Celor de la facultatile tehnice li se parea ca noi trecem prea usor prin scoala. Nimic mai eronat. Dreptul e o stiinta riguroasa, stufoasa, interesanta, e mult de invatat acolo si e o profesie care te incarca de reponsabilitati. Transpiri destul de mult pana ajungi jurist cu diploma. Cat despre partea buna si frumoasa a facultatii, as spune ca e un loc unde intalnesti oameni foarte deschisi la minte, profesori foarte culti, colegi de la care ai ce invata. Si asta nu e putin lucru.


Lucruri bune vs. lucruri rele in anii studentiei tale...


C.M: Primul lucru bun in studentie e tineretea. Capacitatea de a visa, de a-ti face planuri, de a spera ca vei ajunge departe. De la asta pleaca totul. Eram plin de forta si de visuri. Nu pot sa spun ca azi nu sunt motivat sa muncesc si sa-mi imbunatatesc viata de la an la an, numai ca, pe masura ce trece timpul, realizez ca trecutul e din ce in ce mai lung si viitorul e din ce in ce mai scurt. Suna cinic, dar eu sunt un om cu picioarele pe pamant si nu ma imbat niciodata cu apa rece. Si cu nimic nu ma imbat, in paranteza fie spus. :)) In orice caz, lucrurile mai aride ale studentiei (iarasi, nu le-as spune “lucruri rele”) sunt legate de partea materiala. Nu e niciun secret, majoritatea studentilor sunt saraci. Oricat s-ar zbate parintii sa le faca un trai decent, e greu. Eu sunt singur la parinti, dar altii sunt cate 2-3 frati de tinut in facultate. Cat sa munceasca mama si tata ca sa te scoata la suprafata din orice impas material?


Ai avut un profesor preferat? Un argument?


C.M: Am apreciat multi profesori din Facultatea de Drept si ar fi nedrept sa pomenesc doar un nume. Am avut de invatat cate ceva interesant si util de la fiecare. Un jurist tanar este produsul unei intregi colectii de profesori remarcabili. Asta sunt si eu, am “furat” cate ceva din stralucirea spirituala a majoritatii profesorilor mei. Nu vreau sa fiu ipocrit, desigur ca nu iubeam absolut toti dascalii, unii mi se pareau nepotriviti pentru domeniul didactic, adica poate stiau carte pentru ei, dar nu izbuteau s-o duca mai departe. Insa respect si in ziua de azi munca si geniul profesorilor mei. Avem oameni extrem de culti si profunzi in tara asta, doar ca nu ne pricepem mereu sa-i pretuim. Pacat...


Cum erai ca student: cuminte, studios, sociabil, retras, simpatizat de profesori sau dimpotriva, bursier, codas, munceai, nu munceai?


C.M: Cuminte da, studios... in felul meu, sociabil iarasi da, retras absolut deloc (dimpotriva...), uneori simpatizat de profesori, alteori mai putin. Munceam destul, pentru ca aveam si de invatat, si de mers la joburile pe care mi le tot gaseam, in regim sezonier. As vrea sa stiu cata lume poate sa faca asta fara sa innebuneasca. Nu vreau sa ma laud ca si cum as fi un sper-erou fiindca am facut si scoala, am mers si la munca in acelasi timp, sunt constient ca sunt destui altii care fac asta, insa as vrea sa se inteleaga ca nu e o chestie atat de boema si amuzanta pe cat pare.


Cum iti aduci aminte acum de perioada studentiei, a fost o perioada fericita, marcata de griji, lipsuri?


C.M. Griji mai multe, lipsuri mai putine, pentru ca, repet, eu am avut ideea asta fixa de a-mi lua joburi pe toata perioada studiilor universitare. Desi am mei n-au fost chiar saraci , am considerat ca nu sunt nici atat de bogati incat sa ma tina ca-n puf in facultate. Am avut aceasta mandrie, aceasta ambitie de a nu depinde sub nicio forma de ai mei. Sa nu se inteleaga gresit, am o relatie excelenta cu parintii, iar ei se ofera mereu sa ma ajute, dar am simtit ca pot sa-i scutesc de sacrificii si am cautat sa ma intretin singur la studii. Asa ca am muncit si am avut banii mei de buzunar. Am facut de toate, intr-o vreme eram omul-sandwich, imparteam fluturasi comerciali sau electorali pe strada. Am lucrat pentru campania electorala a unui politician celebru . Acum discutam despre ceea ce poate face un student pentru a nu-si obliga parintii sa-l subventioneze si dupa devine major. Mi se pare o decizie decenta. Si nu mi-a parut rau nicio clipa. In ultimii ani de studii universitare, am ajuns in presa, m-am angajat la un post de radio, am vrut initial sa fiu DJ, dar pe urma si-au dat seama ca am potential si m-au promovat, am ajuns realizator de emisiuni si moderator de talk-show-uri. A fost debutul meu in mass-media.


Cum percepeai facultatea, ca un “trebuie bifata si asta in viata” sau chiar credeai in viitorul pe care ti-l puteau asigura studiile?


C.M: Cred in studiile superioare, pentru ca iti deschid orizonturile. Pe de alta parte, sunt constient ca nu diploma iti slefuieste caracterul. Exista titrati cu atitudine infecta, dupa cum exista multi oameni cu studii modeste, dar care au un bun simt extraordinar si o inteligenta nativa sclipitoare. A avea sau nu studii superioare nu tine, din pacate, numai de dotarea intelectuala, ci si de alte lucruri. Saracia, stresul, boala sau alte drame pot impiedica un om sa-si implineasca visul de a avea o diploma universitara. Asta nu inseamna ca e mai prost decat altii, nici pe departe!


Procentual, in ce masura ai folosit ceea ce ai invatat in facultate in actuala cariera?


C.M: Aproape de zero. Cum spuneam, inca din perioada facultatii, lucram in presa. N-am fost niciodata jurist, dar mi-am dat definitivatul, deci am drept de practica juridica oricand. N-am facut facultatea numai ca sa agat in cui un carton inramat, cu dovada absolvirii. Folosesc totusi cunostintele juridice in relatia mea cu oamenii, cu presa, cu tot sistemul interesant al puterilor din stat.


Ai avut ocazia sa studiezi in strainatate? Ce plusuri (minusuri) gasesti, comparand experienta de a studia in strainatate cu experienta de a studia la noi in tara?


C.M: Cand situatia mea materiala s-a ameliorat, as fi putut sa plec la studii in strainatate, dar iti spun sincer, n-am simtit nevoia. Scoala romaneasca e foarte buna, iar eu nu eram frustrat in niciun fel, stiam ca am multe de invatat aici. Imi place sa calatoresc, sa vad, sa cunosc, sa-mi fac vacantele in strainatate, dar nicaieri nu ma intorc mai fericit decat in tara asta si te rog sa nu iei asta ca pe un discurs demagogic, jur oricand ca e gandul meu cel mai sincer.


Cum stateai cu dragostea in studentie?


C.M: Stateam bine, asa cum sta aproape orice student! :) Viata sentimentala e mult mai simpla si mai picanta in facultate. Am avut viata idilica a oricarui student normal care e atras de nou si de fetele cu gandire interesanta, care aveau umor. Asta era conditia mea numarul unu, sa cunosc o fata care sa stie de gluma, sa ma simt bine in compania ei.


Care erau cele mai eficiente metode de agatat in studentie?


C.M: Pai asta e problema faina, ca nu aveai nevoie sa te stresezi prea mult ca sa agati o fata. Nu aveai nevoie sa faci demonstratii de forta si de inventivitate, atunci totul venea de la sine. Intrai in vorba usor cu fetele fara sa pari stupid. Le invitai la dans, le ofereai un cocktail, erai natural, spuneai o gluma de bun gust... Cand esti mai copt, e mai greu sa “agati” o femeie, cum spui tu, si demersul pare un pic vulgar. Dar tinerii se cunosc usor si simt imediat daca au ceva in comun.


Care este amintirea ta No.1 din anii studentiei?


C.M: Visul, speranta. Nimic nu e mai reconfortant decat sa ai toata viata inainte. Restul sunt doar detalii. Ma distram, radeam, speram, asta era esenta vietii mele de atunci. Si as zice ca atitudinea asta m-a ajutat enorm.


Te-ai mai inscrie acum la o facultate? La care?


C.M: Acum, sincer, nu vad motivul pentru care as face asta. Dupa ce am absolvit Dreptul si mi-am dat si definitivatul, am mers si la Facultatea de Jurnalism. Cred ca, deja, daca m-as mai inscrie la vreo facultate, ar fi un act ostentativ de bravura intelectuala, iar genul asta de demonstratii nu ma caracterizeaza. In plus, eu acum am un program atat de incarcat, si cu profesia, si cu familia, incat ar fi de-a dreptul riscant sa ma mai implic si intr-un maraton academic, sa fim seriosi...


Cat de mult s-a schimbat actualul Catalin Maruta raportandu-ne la studentul Catalin Maruta?


C.M: Nu m-am schimbat in profunzime, m-am schimbat doar ca stil de viata. Asta doar in linii mari, fiindca si acum, la varsta mea, la programul meu, inca gasesc zile, seri, momente pe care le petrec cu prietenii, exact ca-n studentie. Dar ca gandire si ca temperament, nu m-am schimbat aproape deloc, vad lumea prin aceleasi lentile roz.


Daca ai fi acum student, cum ai aborda aceasta perioada (tinand cont de lucrurile pe care ai fi vrut sa le faci in studentie si nu le-ai facut)?.


C.M: Nu regret absolut nimic din perioada studentiei. Daca as lua-o de la capat de o mie de ori, as face acelasi lucru. Fiecare detaliu al tinerii mele m-a adus in punctul in care ma aflu astazi, iar asta ma umple de fericire, de multumire. Sau, hai sa zic, poate ca daca as fi fost un student cu posibilitati materiale mult mai mari, n-as fi acceptat orice job prost platit si aveam mai mult timp de distractie, dar acum nu-mi dau seama daca asta e chiar un lucru bun sau o capcana. Cred ca e rau si sa fii prea prosper in facultate, nu mai pretuiesti traiul bun atunci cand il obtii prin forte proprii.


Cum ii percepi pe actualii studenti fata de generatia de studenti din care ai facut tu... parte?


C.M: Nu sunt departe de noi, nu oamenii se schimba, ci sistemul. Unii sunt saraci si plini de visuri, altii sunt bogati si aroganti, au impresia ca lumea sta la piciorele lor. Si unii, si ceilalti vor intelege mai tarziu cum e cu viata asta, ca nu tot ce zboara se mananca si nu tot ce are diploma e destept si smecher.


Ce sfat, ce ganduri le impartasesti celor care acum sunt studenti...?


C.M: As vrea sa-i pot face sa priceapa cat de importanta e tineretea. E ceva care devine decisiv in viata. Daca la tinerete nu faci alegerile potrivite, mai tarziu e mult, muuuuult mai greu! Tineti minte asta, fiti puternici, optimisti, aveti incredere in voi, nu ratati ocaziile bune, folositi toata forta pe care v-o daruiesc anii tineri ca sa realizati ceea ce vreti!

 

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Comentarii

Raspunde-i

Doamne cum puteti sa mintiti in halul asta!!!Tatal lui Maruta a fost presedinte de tribunal in Tg-Jiu si a avut tot timpul bani....a fost baiat de bani gata,daca nu era tata nu cred ca i se deschideau atatea usi si oportunitati lu'' Maruta jr.Hai sa fim seriosi baieti de bani gata cu conturi grase nu vand sandwich-uri ca sa se intretina...mai stiu pe unul care a zis ca lua monede de la carucioare ca sa se intretina dar umbla cu Nastase.....

Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!