CE POATE FACE PRIMARUL GENERAL

Niciunul dintre candidatii la functia de primar general al Capitalei, odata ales, nu-si va putea indeplini promisiunile electorale chiar daca le face cu toata convingerea si buna credinta posibile.

Legislatia care guverneaza in acest moment Bucurestiul este principala cauza a haosului si pana la modificarea ei nimic nu se poate schimba fundamental in bine. Este concluzia deprimanta, dar pe deplin argumentata, la finalul lecturii unui recent studiu al Societatii Academice Romane - ,,Bucuresti, un oras abuzat".

Citind, descoperim, de fapt, fracturile multiple care au aruncat Bucurestiul in haos. Practic, din punct de vedere institutional, Bucurestiul este cea mai fragmentata capitala din Europa Centrala si de Est.

Aceasta fragmentare are efecte devastatoare pe doua paliere esentiale - fonduri si atributii .

Sa incepem cu banii. Capitala nu are un singur buget, ci sapte - pentru fiecare sector si cel al primariei generale, iar baza de colectare e sparta in sase. Ce proiectie poate face in aceste conditii primarul general? "80% din veniturile proprii ale Bucurestiului merg direct la sectoare, nivelul central traind mai mult pe seama transferurilor realizate de Trezorerie, din impozitele nationale.

Nu exista nici macar o baza de date unificata a contribuabililor pentru principalele tipuri de impozite locale pe care cetatenii le platesc direct (pe cladiri, terenuri si vehicule), ci sase, una la fiecare sector.

Primaria Generala a Bucurestiului este singura din Europa Centrala si de Est care nu poate face o previziune a veniturilor proprii, pentru ca nu are instrumentele necesare. Practic, Bucurestiul este un oras care nu functioneaza cu un buget agregat, ci cu sapte bugete separate, care nu comunica intre ele decat daca titularii de cont o doresc.

Obtinerea unui rating financiar pentru imprumuturi negarantate de stat, sau emiterea de obligatiuni municipale, sunt foarte dificile in asemenea conditii", se arata in raportul SAR.

Apoi, sectoarele sunt imense. Fiecare are, cu aproximatie, populatia unui judet mic. In aceste conditii, ideea de primarie de sector apropiata de cetatean este o utopie.

Fragmentarea atributiilor, diluarea responsabilitatilor

Primarul general al Capitalei are atributii mai mici decat primarul unei comune, pentru ca multe dintre acestea au fost trecute la primariile de sector.

Pe de alta parte, consiliile locale si cel general isi impart atributiile intr-un mod halucinant. Sa luam constructiile, de exemplu. Consiliul General aproba planurile de urbanism zonal, insa consiliilor locale le revin planurile de urbanism de detaliu care contin, de regula, o multime de derogari de la PUZ.

In plus consiliile locale dau autorizatiile de constructie si daca proprietarul depaseste, sa zicem, regimul de inaltime permis, primaria locala ii aproba intrarea in legalitate pe baza unei amenzi modice.

Primarul general nu are absolut nicio parghie impotriva respectivului proprietar, chiar daca a promis in campanie ca va face si va drege pentru a proteja aspectul orasului. Efectele suprapunerii de atributii si ale infinitului sir de derogari se vad cu ochiul liber in bulibaseala din oras. In plus, un asemenea sistem este o adevarata sera pentru coruptie si abuzuri.

Un alt efect greu de suportat al fragmentarii responsabilitatilor este felul in care se face deszapezirea: primaria generala, teoretic, pe strazile pe care circula mijloacele de transport in comun, primariile de sector in rest.

Muntii de nameti sunt aruncati dintr-o ograda in alta, iar stradutele secundare raman blocate cu zilele, pana ajunge un plug si pe acolo, in timp ce primarii se cearta daca mortul e sau nu pe Academiei.

In afara de constructii, finante si salubritate, exista si alte domenii vitale marcate in Bucuresti de fragmentarea atributiilor si a responsabilitatilor. Spitalele si scolile sunt in administrarea sectoarelor, astfel incat PMB nu are nici un fel de prerogative in privinta lor, nici macar de control. Exista, la fel, sase politii comunitare, fara nici o subordonare.

Sabotaje reciproce

Cand primarii sunt de culori politice diferite, micile sabotaje reciproce, cu efecte extrem de neplacute pentru bucuresteni, sunt la ordinea zilei. Fiecare acuza pe fiecare si, culmea, in jungla legislativa a Bucurestiului fiecare isi poate dovedi dreptatea.

Originile acestei nebunii trebuie cautate in perioada conflictului dintre Traian Basescu - primar general si Adrian Nastase - premier. PSD, exasperat de primarul democrat, i-a taiat cele mai multe dintre atributii pe care le-a trecut primarilor de sectoare, pe atunci social democrati.

Garnitura s-a schimbat, insa in scurtul ragaz cat toti primarii, cu exceptia lui Neculai Ontanu, au fost de aceeasi parte a baricadei, din delasare, sistemul nu a fost corectat. Dupa ruperea de facto a a Aliantei DA, proiectul a devenit din nou imposibil.

In aceste conditii Capitala are nevoie de o lege coerenta si logica, o Constitutie, afirma studiul SAR, care sa simplifice lucrurile si sa deblocheze functionarea Bucurestiului.

Studiul da si cateva solutii: sectoare mai mici, dupa modelul altor capitale (Budapesta are 23, Praga 10, Varoovia 18, Belgrad 29) cu atributii axate mai mult pe serviciile sociale, coordonate intre ele si cu primaria generala; intarirea rolului coordonator al municipalitatii astfel incat nivelurile sa nu se mai blocheze si sa nu se mai invinuiasca reciproc pentru disfunctionalitati; regandirea relatiei orasului cu guvernul si zona inconjuratoare; preluarea de catre autoritatea locala de la guvern a politiei si a metroului.

Pana cand Bucurestiul nu va arata ca un tot unitar, in care fiecare rotita sa aiba atributii si responsabilitati certe si exclusive, coordonate de Primaria Generala care sa poata avea si viziune si resursele de punere a ei in aplicare, nu putem avea nicio speranta indiferent cine va fi primar general.

Sursa: Ziare.com