Ce vor clientii supraindatorati ai bancilor?

Conditiile de creditare din anii de crestere economica, practicate de banci in numele profitului, apetitul exagerat pentru consum al romanilor corelat cu lipsa unei educatii financiare necesare au consecinte serioase in prezent.

Potrivit raportului lunar al Bancii Nationale a Romaniei pentru octombrie, numarul persoanelor fizice cu restante mai mari de 30 de zile a scazut cu 12.500 fata de luna precedenta, la 700.807. Numarul restantierilor din octombrie a ajuns, astfel, la cel mai scazut nivel din luna martie a acestui an. Achitarea datoriilor este un scenariu mai putin plauzibil, iar, cel mai probabil, clientii care au iesit din statisticile BNR au fost executati silit sau negociaza acum cu companiile de recuperari catre care bancile au vandut creditele.

Pe de alta parte, valoarea restantelor a crescut, in aceeasi luna, cu 47 de milioane de lei fata de septembrie, la 7,22 miliarde lei, indicand inrautatirea situatiei rau-platnicilor existenti.

Deterioarea situatiei financiare a debitorilor, deprecierea accentuata a leului, majorarea costurilor au facut ca rambursarea imprumutului sa fie extrem de dificila.

De exemplu, daca in 2007, an in care creditarea a cunoscut un avant insemnat, cursul mediu a fost 3,3373 lei/euro, in prezent un euro este 4,3397 lei.

Totodata, romanii cu imprumuturi in euro nu au beneficiat nici de scaderea indicatorului Euribor, pe baza caruia sunt indexate dobanzile aferente creditelor, majoritatea bancilor majorand marjele pentru a impiedica scaderea costurilor percepute clientilor.

Iata cum a evoluat graficul de rambursare pentru un credit contractat de la o banca comerciala, potrivit unui utilizator al portalului efin.ro: daca, pe 10 septembrie 2008, rata lunara era 549 lei (formata din principal 90,90 lei, dobanda 341 lei, comision administare 117,29 lei), pe 10 octombrie 2011, rata aferenta imprumutului ajungea la 640 lei.

Solutii ineficiente

In conditiile in care procedura de executare silita nu este avantajoasa, in contextul prabusirii valorii garantiilor, bancile au propus o serie de solutii clientilor aflati in dificultate financiara: prelungirea duratei de creditare, modificarea modalitatii de plata a ratelor, acordarea unei perioade de gratie.

Ajutorul este oferit, insa, conditionat. Astfel, clientii platesc bancii un comision pentru restructurarea imprumutului, care poate ajunge pana la 500 lei. In plus, acestia trebuie sa faca dovada diminuarii veniturilor, iar banca analizeaza capacitatea lor de a achita datoriile si de a respecta noul grafic de rambursare inainte de a accepta restructurarea.

Solutia refinantarii creditelor este si mai putin accesibila, ca urmare a costurilor suplimentare pe care le implica, a deteriorarii valorii garantiilor, a neincadrarii in gradul maxim de indatorare.

Rezultatele slabe ale masurilor de restructurare intreprinse de banci au fost semnalate si de catre reprezentantii bancii centrale. Directorul Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a anuntat recent ca banca nationala va recomanda bancilor sa faciliteze procesul de rambursare a creditelor pentru clientii care indeplinesc conditiile minime de eligibilitate pentru restructurare. Deoarece, "este mai bine sa recuperezi ceva decat sa iei in portofoliu cladiri si terenuri pe care sa nu poti sa le vinzi", a spus oficialul BNR.

Clientii vor masuri extreme

Clientii bancilor, in general cei cu credite in valuta, aflati in imposibilitate de plata si in iminenta declansarii procedurii de executare silita, vor masuri extreme.
Astfel, un utilizator propune ca "imprumutul sa fie restituit la cursul din 2007, sa fie reduse dobanzile, iar riscul valutar sa il suporte cine a creat criza (aranjamentele unor bancheri)".

Alti utilizatori dau ca exemplu actiunile intreprinse de guvernele altor tari: "Toate guvernele au creat facilitati imprumutatilor, numai guvernul roman nu". Acestia propun, totodata, desfiintarea tuturor bancilor straine.


Citeste stirile pe mobil: m.ziare.com
Via Ziare.com