CETATEA ENISALA

CETATEA ENISALA 4 5
4 stele

6808 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

CETATEA ENISALA

Cetatea Enisala apare mentionata pentru prima oara in secolul XV in cronica lui Sukrullah (1), cand acesta aminteste cetatile cucerite in Dobrogea, in campania din 1388- 89, de catre Baiazid I Ildaram. La vremea aceea lacul Babadag era unit cu Lacul Razim iar acesta la randul sau nu era decat un imens golf la Marea Neagra. Canalul Dunavat, in hartile nautice Donavici, cat si Cernetul, in hartile nautice Aspera, erau navigabile. Din aceasta perspectiva, locatia cetatii Enisala era una extrem de favorabila, plasata mai mult sau mai putin in centrul Dobrogei, controland atat caile terestre cat si cele maritime. Radu Stefan Ciobanu presupune pe aceste baze ca satul identificat la NV cetatii trebuie sa fi avut un port (2).

Luand in considerare descoperirile monetare cat si analogiile evidente ce se pot face in ceea ce priveste tehnica de constructie cu zidul genovez de la Constanta si cel al Cetatii de Jos de la Hirsova (3), acesta atribuia genovezilor ridicarea cetatii, plasand acest eveniment in a doua jumatate a secolului al XIII-lea sau in prima jumatate a veacului urmator. in opinia sa, dupa tratatul de la Nymphea din 1261, cand Marea Neagra devenise proprietate aproape exclusiva in ceea ce priveste comertul a genovezilor, acestia ar fi fost singurii care ar fi avut la indemana atat motivatia cat si mijloacele de a ridica o cetate. Este foarte probabil sa se fi folosit mesteri de scoala bizantina (4). incercand o datare mai exacta, R. St. Ciobanu foloseste materialul numismatic descoperit pe parcursul timpului la Enisala (5), ceramica ''tipic feudala'' de sorginte ''provincial bizantina'', databila si ea intre secolele XIII-XIV, cat si alte descoperiri ce apartin la randul lor aceluiasi interval, astfel incat, toate acestea legate de observatia contemporaneitatii cu Hirsova (se face referire speciala la ferestrele cu ancadrament gotic observabile intr-o stampa din 1826 executata de A. von Saar dupa un desen de Erminy, care ar fi caracteristice Occidentului in secolul al XIII-lea si nu Bizantului), plaseaza momentul ridicarii cetatii in ultimul sfert din veacul al XIII-lea.


Pe de alta parte ''pozitia centrala, lipsa activitatii economice, destinatia evident politica, administrativa, militara, ar putea indica resedinta unui conducator local'' (6).Precum am amintit deja cetatea este cucerita in campania otomana din 1388-89, acestia reusind sa-si mentina pozitia pana in 1396, cand Mircea cel Batran cucereste nordul Dobrogei (7). Mehmed I Celebi va infrange garnizoana de la Enisala in 1416-17 si va intreprinde lucrari de restaurare caci, precum ne spune Sukrullah, cetatile de aici ''se aflau (8) ruinate din pricina ghiaurilor fara minte''. Ciudat este ca in sapaturile efectuate acolo de I. Barnea nu s-au gasit urme ale vreunui asediu, lucru explicabil probabil prin faptul ca dupa data presupusa a ultimului asediu cetatea a mai fost folosita o vreme dupa care a fost abandonata, neavand asadar parte de un sfarsit violent ale carui urme s-ar fi pastrat. Stapanirea turceasca se va intinde pe intreg parcursul secolului al XV-lea, pentru ca la sfarsitul acestui veac ori la inceputul celui urmator sa fie parasita (lipsesc monede databile in secolul al XVI-lea) datorita pierderii importantei strategice o data cu formarea cordoanelor de nisip ce vor izola lacul Babadag de lacul Razim si pe acesta din urma de mare. in aceeasi perioada vor deveni impracticabile si canalele Dunavat si Cernet.

Cetatea se afla pe un un deal care la data aceea era scaldat in partea sa NE de apele lacului Razim, iar in partea lui vestica se aflau pereti verticali de stanca cu o inaltime de aproximativ 70 m. Exista o intrare principala pe partea de S flancata la E de un turn hexagonal ce are ferestre de tragere paralele cu curtina si in care accesul se facea de pe drumul de straja, urmele acestei intrari fiind inca vizibile. A doua poarta se afla la N, prezentand o deschidere in arc (9), si era flancata la V de un turn de plan patrat, avand la randul lui ambrazuri si putand identifica inca in interior urmele traseului galeriei de tragere (sic). Aceasta a doua intrare facea cel mai probabil comunicatia mai lesnicioasa cu presupusul port din satul mai sus mentionat. Intrarea principala cu latimea de 3 m si o inaltime de 4m prezinta un arc dublu in plin cintru (10). La colturile de NE si SE se afla alte doua turnuri hexagonale iar la mijlocul laturilor de N si E cate un turn de plan patrat. Curtina vestica fiind protejata de pantele abrupte ale colinei nu sunt fortificate suplimentar ci au doar un pinten masiv, de forma dreptunghiulara, de zidarie pentru sprijin. Pe fata interioara a curtinei sud-estice se observa fundatiile unui corp, presupus a fi folosit la caturile sale superioare drept resedinta pentru capitanul garnizoanei iar la subsol drept temnita. Nu se mai gasesc ramasitele altor cladiri interioare, cu toate ca Ion Barnea identifica urme ale unor constructii de piatra si a altora de lemn (11). Garnizoana este estimata la 150-200 de ostasi, cifra indicand exclusiv posibilitatile de cazare ale turnurilor. Paramentul este realizat din blocuri cubice de calcar sumar fetuite, asizele fiind oarecum regulate. Planul cetatii Enisala este de fapt o varianta adaptata la conditiile terenului a planului patrulater cu turnuri la colturi. in mod normal, o curtina mai lunga cere protectia mai multor turnuri astfel incat numarul acestora nu trebuie sa ne surprinda.
Demn de remarcat este forma hexagonala in plan pe care trei dintre turnuri o au, caz unic pentru Dobrogea si in aceeasi masura pentru Tara Romanesca. Putem considera ca aceasta conformatie este una intermediara intre cea rectangulara si cea circulara. Acest model este de regasit atat in Orient cat si in Occident, dar tindem sa credem ca si-a facut aparitia in primul dintre cele doua spatii daca tinem seama de faptul ca existenta turnurilor rotunde, ori mai propriu spus cilindrice, este anterioara aici.
O alta observatie interesanta se refera la poarta principala, strajuita la est de unul dintre aceste turnuri hexagonale, care prezinta o arcada oarba. Asemanarea cu aceea de la Neamt (din faza musatina) este izbitoare precum este si cea dintre planurile fortificatiilor, cu exceptia faptului ca la aceasta din urma cetate turnurile sunt interioare. Probabil ca am fi mai indreptatiti sa vedem analogii de plan cu Suceava musatina si eventual cu fortificatiile manastirii Ravanica. Probabil ca, inainte de a fi element decorativ, aceasta indeplinise rolul de a masca o hersa. Exemplele nu sunt putine pentru spatiul apusean si nord-european, in unele dintre cazuri destinatia originara fiind inca pastrata pe cand in altele nu. Toate aceste elemente de arhitectura confirma ipoteza ca cetatea ar fi fost construita de catre occidentali, cel mai probabil genovezi. Probabil ca daca s-ar fi pastrat profiluri de ferestre, ancadramente, am fi fost mai siguri in atribuirea edificarii fortaretei genovezilor. Analogiile cu Hirsova par la randul lor sa confirme aceasta posibilitate.

NOTE

(1) Cronici turcesti..., p. 32.

(2) R. St. Ciobanu, Cetatea Enisala, in BMI, XL, 1971, 1.

(3) R. Florescu, 29, Ghidul arheologic al Dobrogei, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1968.

(4) R. St. Ciobanu ne semnaleaza asemanarile dintre Enisala si cetatea Sudoc din Crimeea.

(5) 49 monede, dintre care 8 databile intre secolele III-VI, iar restul de 41 fiind medievale (secolele XII-XIV), (R. St. Ciobanu, op.cit., p. 26).

(6) R. St. Ciobanu, op.cit., p. 29.

(7) R. St. Ciobanu presupune ca cetatea ar fi trecut de la genovezi direct la turci, deoarece materialele cercetate nu lasa sa se intrevada o interpunere.

(8) Cronicarul turc se refera si la Isaccea (Sackgi) si Giurgiu (Iorkovi).

(9) Conform observatiilor lui A. D. Ionescu (A. D. Ionescu, Dobrogea in pragul veacului al XX-lea, Ed. Socec, Bucuresti, 1904, p. 372).

(10) R. St. Ciobanu preciza ca acesta este un element de origine orientala, sasanida, folosit de mesterii islamici in bazinul Mediteranei si de cei bizantini in Balcani. Acesta poate fi regasit la cetatea Neamt, Curtea de Arges, precum si la bisericile edificate de Stefan cel Mare, permitand ipoteza ca a fost adus aici de mesterii bizantini, deoarece este ''greu de admis ca o constructie de asemenea dimensiuni si importanta a fost incredintata localnicilor''. (R. St. Ciobanu, op.cit., p. 23).

(11) Rezultatele cercetarilor efectuate de I. Barnea nu au fost publicate.

http://www.patzinakia.ro

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: Cetatea  ENISALA 
Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!
 
 

Studentie.ro iti recomanda

CETATEA CALIACRA CETATEA CALIACRA