CETATEA GRADET

CETATEA GRADET 5 2
5 stele

4134 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

CETATEA GRADET

Autorul cercetarilor arheologice din acest sit atribuia cetatea de la Gradet unor formatiuni prestatale romanesti de dinainte de organizarea banatului unguresc de Severin, afirmand ca nu pare probabil ca cetatea sa fi facut parte din organizarea sus amintitului banat, plasand asadar data la care fortificatia fusese ridicata inainte de anul 1230 (1). in lipsa unor date materiale sau documentare concludente, deja subliniata de Gh. I. Cantacuzino (2), trebuie sa privim aceste consideratii drept ipotetice. impotriva datarii fortificatiei din vremea banatului unguresc de Severin avem ceramica descoperita aici, similara cu cea de la cetatea Severinului din perioada apartenentei romanesti a acestei fortificatii. Pe de alta parte, pentru a dovedi ca Gradetul ar fi fost edificat inainte de 1230, nu este suficienta simpla invocare a similitudinilor planimetrice dintre aceasta si fortificatia din coltul de SV al castrului Drobeta. Pornind de la premisa ca cetatea ar fi existat inainte de anul 1230, M. Davidescu credea ca aceasta a fost distrusa in timpul invaziei tatare (1241), moment in care suntem iarasi obligati sa constatam lipsa dovezilor.

Singura mentiune de care dispunem, si aceasta discutabila, ar data din secolul al XV-lea, cand, intr-un document al lui Nicolaus de Redwitz (24 februarie 1430), acesta "se referea la starea sistemului de aparare din regiunea Portilor de Fier" (3). La acea data cetatea pare a fi fost dezafectata.

in acest sit a fost descoperit un pinten cu rotita si unul cu rozeta, primul folosit inca din secolul al XIII-lea, dar cu ocurente mult mai frecvente in cel urmator. Aceste artefacte au condus la presupunerea ca cetatea ar fi fost functionala si in secolul al XIV-lea. in ceea ce priveste etapele de constructie, informatiile de care dispunem nu sunt concludente. Este posibil sa fi existat doua faze de constructie, dupa cum apreciaza M. Davidescu : in prima fiind inaltat turnul circular central si zidurile de incinta, iar in a doua turnul semicircular interior din partea de NV si poate tot atunci se va fi efectuat si ingustarea portii de S, de la 2.70 m la 1.25 m, precum si transformarile discernabile pe o portiune a curtinei in partea de SE. Avand in vedere diferentele in tehnica de constructie a turnului semicircular pe de o parte, si a transformarilor din partea sudica a cetatii pe de alta, nu se poate dovedi cu siguranta simultaneitatea acestora. Cetatea urmeaza forma terenului si are o suprafata de aproximativ 25 X 40 m, curtina fiind realizata din piatra sparta asezata neregulat si legata cu un mortar de o proasta calitate. "Donjonul" este ridicat "direct pe stanca, din blocuri de piatra cu rosturi mari intre ele", avand la primul nivel, in partea de SE, o deschidere in arc, cu paramentul din caramida. Nu poate fi identificata nici o usa la nivelul solului, ceea ce conduce la presupunerea ca accesul se facea pe la un cat superior prin intermediul unei scari mobile. Turnul semicircular este construit in aceeasi tehnica, apreciata, datorita daramaturilor din interior, ca avea doua etaje, al doilea fiind construit din caramida. Sistemul de boltire se pastreaza partial. Tinand seama de faptul ca peretii sunt inclinati spre interior si ca nu s-au gasit urme ale locasurilor unde ar fi intrat barnele de sustinere a plafonului, s-a presupus ca acest al doilea nivel era in fapt boltit. Gh. I. Cantacuzino sustine insa ca deschiderea ar fi fost prea mare pentru a se rezolva acoperirea printr-o bolta de caramida.

in mod evident cetatea de la Gradet propune o formula planimetrica a carei origine poate fi gasita in asa numitul tip motte and bailey. Acest tip de fortificatie pare a fi fost folosit prima oara de catre normanzi, precum amintisem deja in capitolul dedicat arhitecturii militare in Occident. O evolutie normala va conduce la adaugarea unui turn pe traseul curtinei.
aDonjonula central, circular, este un element defensiv ce-si are cele mai timpurii analogii in arhitectura militara romano-bizantina. Odata cu cruciadele acest tip de plan va patrunde si in occident. Marele avantaj pe care il ofera este protectia sporita impotriva proiectilelor artileriei prin eliminarea colturilor, mult mai expuse riscului de a se narui sub loviturile bombardelor si tunurilor. Aceasta formula defensiva a fost gandita pentru zonele de munte cu un grad de accesibilitate redus.
aaaaa

NOTE

(1) M. Davidescu, Cetatea Gradetului, comunicare la a II-a Sesiune stiintifica a muzeelor, Bucuresti, decembrie 1965.

(2) Gh. I. Cantacuzino, Cetati medievale din Tara Romaneasca in secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2001.

(3) Erich Ioachim, Konig Sigmund und dre deutsche Ritterorden in Ungarn 1429-1432. Mitteilungen aus dem Staatsarchiv zu Konigsberg, in aMitteilungen des Instituts fur osterreichische Geschichtsforschunga, XXXIII, 1, 1912, p. 87 si urm., anexa 2, p. 108.

www.patzinakia.ro

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: Cetatea  GRADET 
Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!
 
 

Studentie.ro iti recomanda

CETATEA ENISALA CETATEA ENISALA