CETATEA HARSOVA

CETATEA HARSOVA 3 4
3 stele

5075 vizualizari  |  3 comentarii

CETATEA HARSOVA

O litografie a lui A. von Saar (1), realizata dupa un desen de Erminy, ne infatisaza cetatea Hirsova asa cum arata ea in 1826. Putem distinge ''Cetatea de Sus'' cu profilele turnurilor si cazarmilor turcesti, cele din urma fiind ridicate in intervalul dintre secolul al XVII-lea si cel de al XIX-lea, iar intre masivele de calcar se afla ''Cetatea de Jos'', care atrage atentia prin cele doua ferestre cu ancadramente gotice, astazi disparute. Aici se pastreaza urmele unei scari ''cotite'' cu doua paliere prin intermediul carora se facea accesul dinspre chei spre cetate. in opinia lui R. St. Ciobanu, cheiul de aici aminteste de cele ale castelelor genoveze de pe litoralul Marii Negre si chiar pe cele ale castelelor din nordul Italiei (2). Noi am adauga ca in fapt cele mai apropiate analogii se gasesc pe coasta Dalmatiei.
Boucher de Perthes in calatoriile sale va trece pe aici si va identifica situl cu vechiul Carsius (3). intradevar, sub constructiile medievale, ori in buna traditie a veacului de mijloc, juxtapuse acestora, sunt discernabile bucati de ziduri datate intre secolele X-XI. in fapt, Hirsova urmareste traseul vechilor curtine, care inchideau platoul la N, V si E, la S pozitia fiind aparata de stancile ce coboara abrupt spre apa.

Sectiunea A a zidurilor este ridicata pe fundatiile unor curtine romane construite in opus mixtum, partea superioara fiind realizata din blocuri cubice de calcar sumar cioplite (4). Pe latura nordica zidul medieval contine fragmente romane: o cornisa si o friza (5). Aproape de coltul vestic al cetatii se afla a doua intrare iar pe fata interioara a laturii nordice se gasesc doua scari de acces la drumul de straja, ambele sapate in grosimea zidului.

Hirsova strajuieste vadul comercial de la Piua Pietrii, o importanta cale de acces in Dobrogea dinspre V, unde drumul ce urmarea valea Ialomitei se intalnea la trecerea peste Dunare cu principalul drum trans-dobrogean ce urmarea Valea Carasu, fiind cetatea pandant a celei muntenesti de la Floci. R. St. Ciobanu dezvolta aceeasi argumentatie ca la cetatea Enisala, pentru a dovedi ridicarea acesteia de catre coloniile genoveze la sfarsitul secolului al XIII-lea sau la inceputul secolului al XIV-lea. intradevar, tehnica, piatra de talie fiind taiata cubic si avand dimensiuni reduse cat si tipul de mortar folosit, si analogiile planimetrice tradeaza aceeasi maniera de constructie.
Pentru a pastra o nesiguranta asemanatoare, aici ca si la Enisala, lipseste o identificare certa cu vreunul dintre punctele mentionate in hartile nautice italiene.

M. P. Spinei credea ca ar putea echivala Hirsova cu Groxeo, Groxea, Grosea sau Grossea, dar atat aItinerariul Greca cat si harta lui Marino Sanudo (1320) infirma aceasta presupunere (6). R. St. Ciobanu observa ca Groxeo ar reprezenta mai curand aPortitaa, insa ca in orice caz localitatea se afla pe malul marii si nu in interiorul Dobrogei.
Este posibil ca cetatea sa fi fost cucerita de Dobrotici in cursul conflictului acestuia cu genovezii si sa se fi aflat in interiorul Tarii Carvunei pana in 1388 cand, daca acceptam ca numele Jurcova ii este atribuibil, este amintita printre cetatile cucerite de Ali Pasa (7). Sa''adeddin mentiona starea proasta in care cetatile cucerite de la ghiauri se aflau.
in 1389 Mircea cel Batran cucereste si Hirsova, pentru ca pe intregul parcurs al secolului al XV-lea cetatea sa fie stapanita de turci, cu toate ca, dupa batalia de la Varna (1444), armatele unguresti se retrag pe la acest vad (8), lucru destul de improbabil daca cetatea era in posesia otomanilor.
Un ultim episod pe care il vom mentiona se petrece la intai ianuarie in 1595 cand fratii Buzesti, Preda Spatar si Radu Comis, cuceresc cetatea atacand-o de pe Dunarea inghetata si alungand garnizoana de aproximativ 2000 de oameni (9), acest eveniment fiind notat pe harta realizata de Francesco Tossi (1595) in dreptul cetatii Carsov (10).

NOTE

(1) Zweihundert vier undsechtzig Donau-Asihten..., Adolph Kunike, Wien, 1826, in Bibl. Academiei R. S. R., Stampe 5577, publicate de M. Bocca, Dobrogea veche in stampe si gravuri (1821-1882), in aPonticea, 1968, RMA-Constanta.

(2) Asemanarea pe care o indica explicit este cu cetatea Lerici (R. St. Ciobanu, Cetatea Harsova, in BMI, XXXIX, 1970, 1).

(3) Boucher de Perthes, Voyage a Constantinople par l''Italie, la Sicilie et la Grece, retour par la Mer Noire, la RoumAlie, la BAssarabie russe et les Provinces Danubiennes, Paris, 1853.

(4) R. Florescu le aseamana ca tehnica cu cele de la Constanta, datorate genovezilor, cat si cu paramentul curtinelor cetatii Enisala (R. Florescu, op.cit., p.20).

(5) R. St. Ciobanu, op.cit., p.26.

(6) Atlasul Luxoro (secolul al XIII-lea), Atlasul Pinelli (secolul al XIV-lea), harta lui Giraldus Iacobus (1422), Harta Benincaso (1490) si Harta Catalana (1375).

(7) in studiul despre cetatea Enisala, Iorkovi era identificata cu Giurgiu (R. St. Ciobanu, Cetatea Enisala, in BMI, XL, 1971, 1); J. Leunclavius, Historiae Musulmanae Turcorum de monumentis ipsorum excriptae libri XVIII, Frankfurt, 1591, col. 276; Asik-Pasa-Zade in Cronici turcesti..., ed. M. Guboglu si M. Mustafa, Ed. Academiei R. S. R., Bucuresti, 1966, vol. I, sec. XV-XVII.

(8) I. Dulgosz, Historia Polonica, Leipzig, 1713, II, col. 809-810.

(9) I. Sirbu, Istoria lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1904, p. 210; N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1935, p. 150 sau editia 1966, p. 175.

(10) N. Iorga, Stiri noua despre sfarsitul secolului al XVI-lea romanesc, in aMemoriile Academiei Romanea, sect. ist. III, t. XIX, Mem. 2, p. 8, pl. V.

www.patzinakia.ro

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: Cetatea 
Comentarii

Raspunde-i

...este laudabila initiativa de a scrie despre cetatile dunarene. Atentie mare la bibliografie pentru ca au aparut multe schimbari. Chestia aia cu ,,cetatea de sus,, si ,,cetatea de jos,, nu se justifică! Apoi, vezi ce spune si Evlia Celebi despre Harsova, mai este o stampa care trebuie discutata si planul facut de von Moltke...Daca mergem numai pe o scriere istorica, riscam sa decapitam adevarul....

Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!
 
 

Studentie.ro iti recomanda

CETATEA ENISALA CETATEA ENISALA