Concluzii la Dezbaterea publica despre relocarea romilor

In 17 ianuarie 2011, dupa  o luna de la evacuarea familiilor de romi de pe strada Coastei si mutarea lor de catre Primaria Municipiului Cluj-Napoca in "locuintele sociale" de pe Pata Rat, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii Babes-Bolyai, Asociatia Amare Prhala si Fundatia Desire din Cluj, au organizat dezbaterea publica Relocarea romilor si consecintele ei sociale.

La eveniment au participat peste o suta de persoane, reprezentand European Roma Rights Centre (ERRC), organizatiile membre ale Aliantei Civice a Romilor din Romania (19 la numar, printre care Romani Criss, Fundatia Ruhama si Asociatia Parudimos), Asociatia PAKIV Romania, Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi, Fundatia Romana pentru Comunitate, Copii si Familie, Asociatia Habitat for Humanity Romania, Liga pentru Apararea Drepturilor Omului, Asociatia Studentilor Romi Romano Suno, Fundatia Wassdas, Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice, Asociatia Studentilor Universitatii Babes-Bolyai, precum si angajati ai Inspectoratului Scolar Judetean, Directiei de Sanatate Publica, Agentiei Nationale pentru Romi Biroul Regional Nord-Vest si ai Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale. A fost prezent consilierul prezidential pentru problemele  minoritatilor nationale. Au participat si patru persoane din partea persoanelor relocate, care si-au prezentat punctul de vedere.

Directiile responsabile din cadrul Primariei Municipiului Cluj-Napoca, desi invitate la dialog, au transmis punctul lor de vedere printr-o scrisoare deschisa, careia i s-a dat citire la inceputul dezbaterii.

In urma discutiilor s-a conturat o imagine clara a situatiei celor 68 de familii care au fost dislocate de pe strada Coastei si mutate in locuinte modulare din zona Pata Rat, printr-o actiune fulger (15, 16 si 17 decembrie, incluzand si notificarea privind depunerea cererii pentru "locuinte sociale"), care a combinat intimidarea cu manipularea.

Confruntand situatia prezentata in scrisoare cu cele constatate pe teren si relatate de catre cei in cauza, participantii la dezbatere au ajuns la concluzia ca:

Prin masurile luate primaria nu a solutionat problemele persoanelor relocate, ci le-a agravat, ignorand incluziunea sociala si zdruncinand situatia unor persoane si familii integrate in relatii de munca si educatie; a pus la dispozitia celor relocati mai putine locuinte decat erau necesare si a incalcat normele privind locuirea decenta si mediul de viata sanatos, prin mutarea in locuinte inadecvate, amplasate in imediata vecinatate a unor surse de poluare. Prin persuadarea locatarilor sa semneze cererea pentru locuinte sociale, primaria a ignorat interdictia legala de a efectua evacuari in perioada de iarna.

Participantii au subliniat ca este nevoie de intensificarea demersurilor pe plan local, national si international in vederea opririi constituirii unui ghetou stigmatizant in afara zonelor locuite ale orasului, langa surse de poluare a mediului, proiect care agraveaza consecintele multiple ale saraciei si excluziunii sociale atat pentru cei relocati de pe strada Coastei, cat si pentru cei vizati in viitor (posibil, strada Cantonului).

Intelegand amploarea problemelor sociale cauzate sau accentuate prin dislocarea rezidentilor de pe str. Coastei, participantii au subliniat responsabilitatea autoritatilor locale pentru asigurarea serviciilor publice si de asistenta sociala, respectiv solutionarea unor probleme stringente: supraaglomerarea (pana la 12 persoane in camere de 18m2), lipsa accesului la servicii medicale si de ingrijire (pentru gravide, nou nascuti, copii, varstnici, copil imobilizat in carucior), pericolul pierderii locului de munca, dificultatea frecventarii gradinitelor si scolilor unde erau inscrisi cei aproape 80 de copii si bariere in calea utilizarii unor servicii de sprijin comunitar.

In Apelul pentru solidaritate si actiune impotriva proiectului "Locuinte sociale in Pata Rat", lansat la sfarsitul dezbaterii, participantii si-au exprimat dezacordul cu proiectul Primariei, considerand ca acesta reprezinta o manifestare a discriminarii institutionale, materializate prin segregare rezidentiala. Avocatul desemnat de ERRC a prezentat participantilor scrisoarea oficiala semnata de ERRC, Asociatia Amare Prhala si Fundatia Desire, scrisoare ce problematizeaza situatia si care a fost adresata Administratiei Prezidentiale a Romaniei, Primului Ministru al Romaniei, Primarului Municipiului Cluj-Napoca cat si mai multor foruri internationale din domeniul drepturilor omului.     

Organizatorii
Prof. Dr. Maria Roth
Prof. Dr. Eniko Vincze
Lect. Dr. Cristina Rat
 

Sursa: UBB