Copilaria mai lunga a primilor oameni, un avantaj in fata oamenilor de Neanderthal

Un nou studiu realizat asupra a 11 dinti de la oameni de Neanderthal si de la fosilele primilor oameni a dezvaluit faptul ca omul modern atingea maturitatea mai tarziu decat stramosii sai. Aceasta descoperire sugereaza ca dezvoltarea incetinita si copilaria mai lunga sunt de data recenta, fiind, de asemenea, unice pentru specia umana, si este posibil ca aceasta diferenta sa le fi oferit primilor oameni un avantaj evolutionar asupra oamenilor de Neanderthal.

Studiul a fost condus de oameni de stiinta de la Institutul de Biologie Evolutionista Max Planck  (MPI – EVA) si de la European Synchrotron Radiation Facility (ESRF), implicand si cercetatori din cadrul Universitatii Harvard.

In comparatie cu primii oameni, celelalte primate au o gestatie mai scurta, ating maturitatea mai repede, se reproduc la o varsta mai mica si traiesc, per total, mai putin. Pana acum, nu s-a stiut cand a avut loc schimbarea in cursul vietii oamenilor, de la separarea oamenilor de primate ce a avut loc acum 6-7 milioane de ani.

Tanya M. Smith, cercetator al Universitatii Harvard, si colegii sai au descoperit ca dezvoltarea dintilor la copiii oamenilor de Neanderthal era mult mai rapida decat a oamenilor din specia noastra, inclusiv la unele dintre cele mai timpurii grupuri de oameni moderni care au parasit Africa acum circa 100.000 de ani. Astfel, copilaria mai lunga este un fenomen de data recenta, au concluzionat specialistii.

Studiile de acest tip aduc noi dovezi care intaresc diferentele subtile existente intre omul actual si cel de Neanderthal, varul nostru. Cercetarile recente asupra genomului omului de Neanderthal au oferit indicii suprinzatoare asupra diferentelor in dezvoltarea scheletului si a craniului la oamenii moderni si cei de Neanderthal.

Studiul actual a implicat fosilele catorva copii de Neanderthal, inclusiv cele ale primului hominid descoperit in Belgia, in iarna din anii 1829-1830. Initial, s-a crezut ca aceste fosile apartin unui copil de 4-5 ani. In prezent, insa, aparatura moderna a putut stabili ca, de fapt, copilul descoperit nu avea decat 3 ani la momentul decesului.

Varsta exacta a acestuia a putut fi apreciata cu ajutorul razelor X synchrotron. Cercetarile facute prin intermediul acestora au putut identifica trecerea de la un stil de viata rapid si o moarte prematura, la unul incet, dar cu o durata ceva mai lunga, ceea ce a ajutat oamenii sa devina unele dintre cele mai de succes organisme de pe pamant, a afirmat Smith.

Astfel, copilaria prelungita le-ar fi putut fi de folos stramosilor nostri pentru a acumula cunostinte noi si pentru a-si dezvolta mecanismele de perceptie, oferindu-le un avantaj asupra oamenilor de Neanderthal.
 

Dana Saporan - editor Studentie.ro