Descoperire stiintifica: Microbul care se hraneste cu arsenic

Arsenicul este o substanta mortala pentru oameni, insa nu acelasi lucru se poate spune si despre organismele mai mici. Recent, cercetatorii au descoperit un microb care se hraneste cu arsenic. Descoperirile demostreaza cat de dura poate fi viata pe Pamant, dar largeste si orizontul in ceea ce priveste posibilele forme de viata de pe alte planete.

In mod normal, arsenicul este foarte toxic pentru ca distruge anumite cai metabolice importante, cum sunt cele legate de respiratie. Cu toate acestea, din punct de vedere chimic, arsenicul are un comportament asemanator fosforului, unul dintre cele sase elemente cheie care ajuta la formarea vietii pe Pamant, impreuna cu carbonul, oxigenul, hidrogenul, azotul si sulful.

Cercetatorii au descoperit in Bangladesh un microb capabil sa proceseze arsenicul si, mai mult, sa il integreze complet in ADN-ul sau, inlocuind fosforul. Microbul, denumit GFAJ-1, este un membru al familiei de proteobacterii Halomonadaceae, provenind din sedimentele lacului toxic Mono din estul Californiei. Acest lac alcalin este cunoscut pentru apa foarte sarata si bogata in arsenic in mod natural.

In laborator, cercetatoarea Felisa Wolfe-Simon, geomicrobiolog la Institutul de Astrobiologie al NASA, si colegii sai au crescut aceste bacterii iubitoare de arsenic in vase petri, inlocuind treptat sarurile fosforoase cu arsenic pana cand acestea au putut sa traiasca fara fosfor, un element vital, prezent in toate celulele, inclusiv in proteine si membrane celulare. Folosind izotopi radioactivi de arsenic, cercetatorii au urmarit calea pe care arsenicul a luat-o in microbi. Astfel, au putut observa cum arsenicul a inlocuit complet fosforul in celulele bacteriene pana in ADN.

Conform declaratiilor cercetatorului Paul Davies de la Universitatea de Stat din Arizona, acest microb poate creste atat cu ajutorul fosforului, cat si cu cel al arsenicului, ceea ce il face foarte bizar. Aceasta descoperire poate deschide drumul catre unele si mai surprinzatoare, cum ar fi aceea de a gasi un microb care sa nu contina fosfor deloc.

In continuare, cercetatoarea Felisa Wolfe-Simon si colegii sai planuiesc sa adune mostre din zone bogate in arsenic, dar cu o concentratie scazuta de fosfor, pentru a incerca sa gaseasca microbi care depind, in mod exclusiv, de arsenic.

Daca, pana in prezent, cercetarea formelor de viata de pe alte planete se facea urmand principiul existentei elementelor necesare vietii, acest nou studiu indica faptul ca aria elementelor care trebuie urmarite ar trebui largita.


Dana Saporan - editor Studentie.ro