DISCUTIE IN PARC

Carul mare, frunze fosnind, vant bland si doi amorezi pe-o banca. Ei ignora tantarii si de vreo jumatate de ora discuta despre carul mic.  Nu-l gasesc, dar fac presupuneri. In cele din urma se necajesc si renunta. Se saruta in joaca de cateva ori si raman privindu-se ochi in ochi. Deodata ea spune:
-    Imi place aici, dar doar aici. Restul orasului e mizer, dar , totusi, mi-e bine atat timp cat sunt cu tine.
-    Stiu ce zici. Vino in bratele mele!
-    Ma gandeam. Am avut mereu in mine dorinta sa plec. Sa plec in alte locuri. Am impresia ca trebuie sa cauti putin pana sa gasesti acel loc care-l visezi abuziv.
-    Ai vrea sa fugi? Sa iei primul tren, asa fara nicio tinta anume?
-    Mda...Dar numai daca esti si tu sa ma tii de mana.
-    Intinde mana! Intinde mainile! Ia-ma de umeri si urcate-n spate! Copil nebun! Sa ma tii in galop pana la gara!
Ea il musca de ureche: haide, prima la dreapta!