EFECTELE ALCOLULUI ASUPRA ORGANISMULUI

Alcoolul afecteaza corpul in doua feluri: (1) intra in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritanta si "anestezianta" (cauznd lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea constiintei), (2) doar 20‰ din cantitatea de alcool ingerata este absorbita in stomac, restul de 80‰ este absorbit prin peretii intestinali direct in snge, ajungnd in fiecare celula a corpului. Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este sa incetineasca functionarea celulelor si a organelor pna cnd ajung sa isi desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta. El afecteaza creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gndirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gndire. Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparnd astfel "simptomele" clasice: mersul impleticit, cazaturile, ajungndu-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mna. In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel inct emotiile devin exagerate. Daca se consuma indeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in coma. Consumarea alcoolului in cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid in tesuturi). Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sngelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv. Persoanele care consuma alcool in cantitati prea mari au sanse mai mari dect altele sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool. Dar dupa ceva vreme el devine incapabil sa isi mai pastreze echilibrul si isi vor face aparitia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Daca dupa o o oarecare perioada se renunta la alcool, efectele negative aparute pot sa dispara. Daca aceasta perioada se prelungeste insa prea mult pot sa apara transformari ireversibile. Alcoolul poate produce sterilitate si tinde sa incetineasca dezvoltarea fatului, la fel cum o face cu functiile celulelor si organelor. Poate determina disfunctionalitati structurale si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitati, cunoscute sub numele "sindromul alcoolului la fat", conduc la dezvoltarea incompleta a membrelor, diformitati faciale si dezvoltarea anormala a creierului, ceea ce da nastere la dificultati de ordin intelectual si motor. Experienta a demonstrat ca riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consuma alcool in exces, ca si cel al nasteri unor copii subdezvoltati sau cu dereglari comportamentale. Acesti copii se dezvolta mult mai incet decat cei ai mamelor care practica abstinenta.