FERDINAND I DE HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN (1865- 1927)

FERDINAND I DE HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN (1865- 1927) 4 5
4 stele

7706 vizualizari  |  4 comentarii

Cel care a ramas in istoria Romaniei sub numele de Ferdinand Intregitorul, datorita asocierii numelui sau cu realizarea Marii Uniri din 1918, s-a nascut la 24 august 1865 in Germania, la Sigmaringen, fiind al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern si al Principesei Antoaneta, fiica regelui Portugaliei Pedro al V-lea de Braganca. Tatal lui Ferdinand, principele Leopold, era fratele regelui Romaniei, Carol I (1866-1914). In baza prevederilor Pactului de familie din 1881, F. este numit succesor al lui Carol I de Hohenzollern la tronul Romaniei. Aceasta, deoarece principesa Maria, unica fiica a lui Carol I si a sotiei sale Elisabeta de Wied, murise la varsta de trei ani. Totodata, fratele lui Carol I, principele Leopold, renuntase la prerogativele de mostenitor al tronului Romaniei in 1880. A venit in Romania in 1886, ca mostenitor al tronului. In anii urmatori si-a desavarsit studiile la Universitatea din Lipsca, Scoala Superioara de Stiinte politice si economice din Tbingen, urmand in acelasi timp si invatamantul militar. In 1889, principele F. s-a intors in tara, fiind numit senator la varsta de 24 de ani si Mostenitor prezumtiv al Coroanei, cu titlul de Alteta Regala, principe al Romaniei. Si-a continuat cariera militara in Romania ca ofiter al Regimentului 3 de Linie, apoi la Batalionul I de Vanatori, al carui comandant, cu grad de maior, a fost numit la 29 decembrie 1892 / 10 ianuarie 1893, ziua casatoriei sale cu Principesa Maria de Edinburg, Saxa-Coburg si Gotha. Maria era nascuta in 1875, fiind fiica ducelui Alfred de Edinburg (fiul reginei Victoria a Marii Britanii) si a ducesei Maria (fiica tarului Alexandru al II-lea al Rusiei). Ferdinand si Maria au primit in dar, din partea regelui Carol I al Romaniei, Palatul Cotroceni din Bucuresti. In acelasi an s-a nascut fiul cel mare al tinerei perechi, Carol, viitorul rege al Romaniei Carol al II-lea. Vor urma apoi: Elisabeta (nascuta in 1894), viitoare regina a Greciei, Marioara (nascuta in 1900), viitoare regina a Iugoslaviei, Nicolae (nascut in 1903), Ileana (nascuta in 1909) si Mircea (nascut in 1913, mort insa de febra tifoida la varsta de patru ani). Cariera militara a principelui mostenitor a continuat in 1898 prin atribuirea gradului de general de brigada, apoi in 1911 a celui de general de corp de armata. La 27 septembrie 1914, la varsta de 75 de ani, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al Romaniei, s-a stins din viata. Ferdinand a depus juramantul constitutional ca Rege al Romaniei, luandu-si angajamentul de a domni ca bun Roman. Legaturile sale sentimentale si de rudenie cu Germania nu au constituit o piedica in calea adoptarii singurei atitudini posibile pentru Romania in timpul Primului Razboi Mondial: alianta cu statele Antantei, impotriva Germaniei si Austro-Ungariei (Puterile Centrale), pentru atingerea marelui obiectiv al realizarii unitatii statale a Romaniei. In perioada grea a anilor 1916- 1918, regele s-a aflat la Iasi, in Moldova, teritoriul romanesc ramas neocupat de Puterile Centrale, in fruntea statului si a armatei romane, organizand rezistenta in fata trupelor inamice. In 1918, a refuzat sa ratifice Pacea de la Bucuresti, pe care Romania a fost nevoita sa o incheie in conditii extrem de grele cu Puterile Centrale, astfel incat cea mai mare parte a prevederilor acestui tratat de pace nu s-a putut aplica. In noiembrie 1918, o data cu retragerea trupelor inamice din Bucuresti, regele s-a intors in Capitala, alaturi de armata romana. In aceeasi perioada, prin Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia, Transilvania se unea cu Romania, desavarsindu-se astfel statul national unitar roman, dupa ce, in acelasi an, se unisera cu Romania Basarabia (la 27 martie) si Bucovina (la 15 noiembrie). Actul Unirii Transilvaniei cu Romania a fost inmanat solemn regelui, la Palatul Regal din Bucuresti, la 28 decembrie 1918, de catre delegatia condusa de Vasile Goldis. La 15 octombrie 1922, la Alba-Iulia, in noua Catedrala ortodoxa a Reintregirii, regele F. si regina Maria au fost incoronati solemn ca suverani ai Romaniei Unite, acesta putand fi considerat momentul de apogeu al domniei lui F. Esenta intregii sale politici in fruntea statului roman era ilustrata de una din cuvantarile tinute in vizitele efectuate in provinciile proaspat unite cu Romania: Chemat sa iau mostenirea aceluia care prin vitejia ostasilor de la Plevna a faurit independenta Romaniei de ieri si coroana de otel a Regatului, in cursul anilor am avut fericirea sa cunosc inima acestui popor si am reusit sa fac din nazuintele lui crezul meu. Si ce era crezul acesta ? Era ca nici o putere din lume nu ar fi in stare sa impiedice ceea ce era scris in cartea neamului romanesc, ca va veni un timp cand toate tinuturile locuite de romani, peste care se intindea domnia lui Mihai Viteazul, vor fi iara intrunite sub acelasi sceptru. (martie, 1920) Domnia regelui F. s-a sfarsit o data cu moartea sa, la 20 iulie 1927, la Castelul Pelisor de la Sinaia. A fost inmormantat la Curtea de Arges, in Biserica ortodoxa construita in secolul al XVI-lea de Neagoe Basarab, domnitorul tarii Romanesti. In aceeasi biserica au fost inmormantati regele Carol I si sotia sa, regina Elisabeta, iar in 1938, regina Maria a Romaniei.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN  FERDINAND 
Comentarii

Raspunde-i

De fapt primul razboi nu a pornit datorita atentatului de la Sarajevo . El s-a datorat faptului ca europa s-a prins de situatia grava din rusia si de faptul ca tarul era cel mai prost tar pe care l-au avut vreodata rusii . Scopul razboiului a fost defapt tot ocuparea rusiei care este politica sfanta pentru europeni din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre si care va si reusi probabil peste cativa ani. Razboiul pornit in europa erau numai niste manevre militare pentru a atrage rusia in razboi deoarece un atac direct al rusiei nu avea nici o sansa. Rezultatul razboiului a fost oricum o rusie mai mica si mai slaba ca niciodata . Si romania va mai primi o halca .

Raspunde-i

Este pacat ca romanii de astazi persista in a-si falsifica istoria , atata vreme cat si cealalta lume neromaneasca stie istoria aparitiei regatului lui Ferdinand , castigatorul de la Trianon al unei victorii castigate de altii. Fara manevra fraco-engleza de a instaura comunismul in taberele adversare , razboiul nu ar fi putut fi castigat de antanta care intrase in conflict cu principalul aliat care era Rusia . Trupele romanesti se aflau cantonate in basarabia , cu acordul tarului , nu la Iasi , ca nu ar fi avut ce sa manance acolo , de unde nici nu au mai plecat , profitand de razboiul civil din rusia . Si deoarece datorau o gramada de bani tarului pentru cantonare si armament nici nu au intervenit sa-l ajute pe acesta . Chestia cu tezaurul romaniei se stie ca nu folosea la nimic , fata de cat de datori erau ei si mici nu s=a pus problema , schimbarea din rusia a convenit de minune bucurestiului. Chir daca nu era marasesti si oituz istoria ar fi fost aceeasi , nemtii erau in retragere si dupa obiceiul stramosesc au fost atacate . Oricum disproportia de forte era foarte mare si niste retrageri strategice s-au de sus ordonate au interpretate ca victorii romanesti . Romanii nu erau nicidecum majoritari nici in ardeal si nici in basarabia . Au profitat ca aveau trupele militare intacte , fata de cealalta parte care au trebuit sa le mute prin alte parti . Ferdinad a fost un om norocos , deoarece fara a putea sa influenteze in vreun fel , a iesit pana la urma cu un castig pe care oricum nu si-l putea imagina la inceputul razboiului . Alegerea a facut-o cand ordonat trecerea carpatilor , dar si acela a fost un lucru dictat de altii din afara romaniei . Trecerea carpatilor s-a soldat cu ocuparea totala a romaniei de germania si austro-ungaria care a fost o premiera si asa ar fi ramas , fara evenimentele de mai tarziu chiar comice , cu rasturnarea tarului de catre bolsevici.

Adauga comentariul tau

Studentie.ro iti recomanda

DARIUS I - REGE AL PERSIEI DARIUS I - REGE AL PERSIEI
 
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook