HALUCINOGENE

0 stele

2001 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

1. LSD (LSD=dietil-amina lisergic, LSD 25) Substanta activa se dizolva n lichide, ntr-o anumita concentratie, şi se aplica apoi pe un substrat (zahar cubic, hrtie sugativa, bucati de psla, bucatele de hrtie, tablete sau capsule) n vederea consumului. Cele mai cunoscute variante de LSD: Happy Faces: Nume de fantezie a unui produs "underground" (din lumea interlopa) Mini-Trips: Substraturi de dimeniuni minuscule (de ex. gelatine), impregnate cu LSD şi care, datorita dimensiunii lor reduse, se preteaza foarte bine la traficul ilegal. Purple Haze: Varianta de LSD, denumita astfel dupa o piesa de muzica rock a muzicianului de culoare Jimi Hendrix, la rdnul sau mare consumator şi victima a drogurilor Sunshine Explosion: Nume de fantezie a unui produs deosebit de puternic. Comic-Trips Efecte chimice şi fiziologice: Daca e sa privim efectul farmacologic al LSD la om, ne impresioneaza doza minima suficienta pentru a modifica profund trairile timp de 8 - 12 ore. n medie, sunt necesare numai 100 micrograme. Un gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi senzatii tari cu LSD tuturor locuitorilor unui oraş cu 10.000 de locuitori. Marja de siguranta a LSD este foarte mare; cantitati de pna la 3000 de micrograme pot fi suportate de organism, n majoritatea cazurilor, fara consecinte negative. Pe de alta parte, cantitatile de LSD produse azi n laboratoare improvizate n bucatarii nu sunt ntotdeauna pure. Administrat oral, efectul LSD ncepe sa se instaleze dupa circa 45 de minute. Injectat intravenos, efectul apare la doar cteva minute. Efectele evidente ale LSD sunt mai ales asupra trunchiului cerebral şi diencefalului, n primul rnd asupra sistemului limbic şi sistemului reticular (activator ascendent - n. tr.). Aceşti centri cerebrali coordoneaza reactiile emotionale la stimuli externi şi influenteaza selectarea informatiilor provenite din mediul nostru nconjurator, ce sunt transmise catre creier prin organele senzitive. Efectul LSD asupra centrilor vegetativi nu este puternic, dar sesizabil. Pupilele se dilata (ceea ce poate duce la fotofobie n cazul luminii puternice), iar ocazional se constata greturi şi varsaturi, ceea ce indica faptul ca LSD irita centrul vomei din trunchiul cerebral. Interesanta, din punct de vedere farmacologic, este toleranta ce se instaleaza destul de rapid. Cine ia LSD n doze constante, timp de mai multe zile, nu mai simte efectul din a treia zi. Fie ca se creşte doza, fie se face o pauza de cteva zile, pna la refacerea sensibilitatii fata de substanta. Aproape toti oamenii care au ncercat macar odata substante halucinogene, descriu, ca prima modificare psihica, stralucirea crescuta a culorilor. Halucinatiile declanşate de LSD nu sunt, defapt, dect pseudohalucinatii, consumatorii fiind aproape ntotdeauna conştienti de faptul ca impresiile traite nu sunt reale. Numitorul comun al efectului psihogen al tuturor halucinogenelor cunoscute pna acum poate fi considerat abolirea stabilitatii lumii noastre interioare, tulburnd perceptiile noastre, strict constante n mod normal. ntr-un fel, LSD permite revenirea la o stare infantila a organizarii perceptiilor ce definesc starea de conştienta. La fel ca şi pentru copil, consumatorului aflat sub influenta LSD toate lucrurile i sunt noi şi unice - va constata, poate, ca ciocolata i place acum mai mult ca niciodata. Asemenea copilului nsa, consumatorul va fi puternic dependent de mediul sau. Un mediu social prietenos şi suportiv este, de aceea, cel mai bun mijloc mpotriva unui bad trip (engl. calatorie nereuşita - experienta negativa, episod disforic - n .tr.). Trairile din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de aşteptarile individuale ale consumatorului fata de consum, ct şi de sugestiile pe care le primeşte din mediul sau social. Cine se aşteapta ca LSD-ul sa actioneze ca un afrodisiac, nu va fi dezamagit. Dependenta: Pericolul tolerantei (obişnuintei) psihice Pericole: a) Pericole fizice/biologice: Au fost descrise rupturi cromosomiale la nivel celular, precum şi malformatii congenitale, la copiii mamelor care au consumat LSD n timpul sarcinii. b) Pericole/riscuri psihogene imediate: Deoarece n episodul de stupoare data de LSD se amplifica starea psihica preexistenta, o stare depresiva nainte de consum poate degenera ntr-o experienta "horror" ("horror-trip"). Astfel, pot aparea stari de anxietate masiva a caror durata se ntinde pe mai multe ore. Experienta "bad trip" se poate ncheia fie spontan, fie cu ajutor din partea medicului (clorpromazina - un neuroleptic comercializat sub numele de Megaphen - este un antidot eficient). Daca reactia negativa nu remite n timp util, poate fi urmata de o faza psihotica mai lunga. Persoana afectata se comporta ca un bolnav psihic (de regula ca n cazul schizofreniei paranoic-halucinatorii). Astfel de reactii psihotice apar aproape numai la persoane predispuse la astfel de tulburari, persoane la care predispozitia este determinata de tare din timpul copilariei, eventual combinate cu existenta unor factori genetici. Riscul cel mai mare l prezinta tentativele de suicid - de exemplu saritura din geam, persoana drogata avnd convingerea ca poate zbura. n trecut au existat cazuri n care traficantii au distribuit substante ce nu au nici o legatura cu LSD, ci aveau o cu totul alta compozitie. Consecinta au fost intoxicatii dintre cele mai severe. c) Psihoza de reevocare (flashback): n acest caz este vorba de o stare de stupoare asociata cel mai adesea cu trairi intense de frica şi dezorientare, ce poate aparea la saptamni sau luni dupa consumul propriu-zis al LSD-ului şi care are, asupra consumatorului, un real efect de acces psihotic. Pot aparea stari anxioase, de paranoia şi halucinatii. Deoarece "flash-back"-ul apare fara prodrom, el poate debuta n momente cu totul neprielnice pentru persoana n cauza (conducerea unui automobil), ceea ce poate crea situatii dintre cele mai periculoase. d) Pericole ce apar la consumul cronic: LSD nu este un toxic ce da dependenta. Nu apare dependenta fizica, de asemenea lipsesc fenomenele de sevraj. Consecintele unor experiente repetate cu LSD nu pot fi apreciate satisfacator, deoarece trairile de genul "bad trip" nu sunt suficiente, singure, pentru formularea unor concluzii obiective. 2. Dom (STP): Substanta numita Dom (STP) a fost elaborata de catre firma americana DOW-Chemical - acceaşi companie care produce Napalm-ul. Dom sau STP este o amfetamina modificata chimic. n doza redusa produce efecte de genul "Speed"ului, n timp n ce doze mai mari, efectul este mai degraba de "speed-trip". "Speed-trip"ul ofera tocmai contrariul experientei cautate n cazul abuzului de LSD. Se caracterizeaza printr-o neliniştite chinuitoare, nsotita de agitatie fizica, stari intense de anxietate şi o durata lunga (72 de ore!). 3. PCP sau Angel Dust a fost elaborat n anii 50 de catre firma Parke, Davis & Company din Statele Unite ca antialgic. n 1965 a fost nsa retras de pe piata, din cauza efectelor adverse deosebit de grave. Imediat dupa aceea, n iunie 1967, a aparut brusc pe scena narcoticelor. Caracteristici ale acestui drog: - drogul este mai ieftin dect heroina sau LSD - efectul se instaleaza la fel de rapid ca la heroina şi mai rapid ca la LSD - actiunea este mult mai intensiva dect la marihuana, haşiş sau alcool - durata efectului este mai lunga dect la heroina (pna la 48 de ore) - vine n ntmpinarea celor care sunt, n mod evident, dornici de trairi terifiante (horror) şi autolitice Forma de administrare: Se prizeaza, daca se prezinta sub forma de pulbere (Crystal). Formulat n comprimate (tic-tac) se nghite. Aplicat dintr-un tub spray pe marihuana sau chiar patrunjel simplu, PCP-ul poate fi fumat (Hof, Sherman`s). Administrarea rectala se face prin supozitoare. n fine, efectul dorit se instaleaza cel mai repede, daca se dilueaza şi se administreaza injectabil. Spectru de actiune: 1. Dozele mici produc o stare de ebrietate, uneori stari de excitatie nervoasa/agitatie 2. n doze medii, are efect analgetic şi anestezic 3. Produce ecranarea stimulilor externi şi reduce capacitatea de percepere a mediului nconjurator 4. Hiperexcitatie/Iritabilitate 5. Dozele mari pot provoca crize convulsive 6. Nu sunt rare disforiile de tip depresiv 7. Creşterea frecventei pulsului, creşterea tensiunii arteriale Starile de intoxicatie seamana celor din intoxicatia cu cocaina (v. cocaina) PCP duce la evolutii atipice ale stuporii ("horror-trips") ce seamana cu cele din consumul de LSD Psihozele PCP sunt tulburari frecvent descrise n literatura. Sechele pe termen lung: Consumatorii cronici sunt practic zguduiti n cele aproape doua zile ale "calatoriei" lor (engl. trip) de depresii şi anxietate. Aud voci bizare sau muzica stranie. n timpul celei mai intensive faze, unii se cred a fi dracul n persoana. Suferinta psihica autoindusa se descarca, n aceste stari de tensiune prelungi, n accese de autoagresiune neinhibata ce pot merge pna la automutilare. Dependenta: Toleranta se instaleaza rapid. Cine doreşte sa mai simta ceva dupa o saptamna de consum continuu al "prafului ngerilor", trebuie sa-şi mareasca considerabil doza zilnica. Fiecare episod de stupoare aduce cu sine o puternica componenta autolitica şi de automutilare. "Daca o iei şi totuşi supravietuieşti, eşti un tip adevarat", aşa suna un moto din scena consumatorilor de PCP. 4. Ciuperci cu substante stupefiante (de ex. Psilocibina ) Efectul psilocibinei este asemanator cu cel al LSD-ului. Se caracterizeaza n special prin halucinatii vizuale, modificari ale perceperii culorilor, dar şi prin modificari ale starii psihice şi emotionale. Cei aflati sub efectul ei au impresia ca-şi reamintesc şi conştientizeaza trairi uitate din vremuri trecute. Se observa o schimbare profunda a perceperii timpului şi spatiului, iar uneori subiectul şi percepe propriul corp distorsionat n mod bizar. Atentia este extrem de focalizata. Modificarile starii de conştienta sunt doar uşor schitate. Doze de cteva miligrame luate per os - ca. 4 mg - vor determina, dupa 20 - 30 minute o relaxare spirituala şi fizica perceputa subiectiv ca fiind placuta. La doze mai mari, tulburarile de perceptie a timpului sunt mai pronuntate, perceperea dimeniunii spatiului este modificata şi mai mult. Din punct de vedere farmacologic, psilocibina are ca efect, asemanator LSD-ului, dilatarea pupilelor, creşterea temperaturii ş.a.m.d.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: HALUCINOGENE 
Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!