HASISUL SI MARIHUANA

HASISUL SI MARIHUANA 5 2
5 stele

1027 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

Droguri din aceasta categorie de substante: Hasisul (engl. "pot", "shit") este rasina secretata de glandele situate la nivelul frunzelor de cnepa (Cannabis). Hasisul se comercializeaza n "bulgari" solizi sau placi presate si se prezina - n functie de tara de origine - n nuante de culoare rosie, maron, verde sau negru. Marihuana (engl. "grass", "kif", "Heu", rom. "iarba") este un amestec din frunze, tulpini si inflorescente maruntite ale aceleasi plante, ce are aspect de tutun verzui taiat foarte fin. Forme de consum: Hasisul si marihuana se fumeaza n forma pura sau n amestec cu tutun. Inhalate profund cu fumul, substantele active sunt absorbite de Organism prin capilarele pulmonare. Efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa nceperea fumatului. n cazul consumului de fursecuri cu hasis, ceai sau produse de confetarie cu continut de hasis, efectul se instaleaza mai trziu (dupa 1 - 2 ore). Substante active: Tetrahidrocannabinoidele (THC) sunt substantele psihoactive ale acestor produse vegetale. Substantele active din cannabis au o istorie ndelungata si plina de traditie, ca medicamente. n tarile Orientului si Americii latine, aceste substante sunt puternic raspndite si au indicatii de consum medicale si mai ales sociale. Efecte si pericole n caz de abuz: Efectele biologice actuale ale cannabisului sunt reduse si aproape nesemnificative. Au fost constatate urmatoarele efecte: cresterea frecventei pulsului, o umplere mai puternica a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzatoare starilor de meditatie si concentrare. De asemenea, pot aparea simptome ca: scaderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale si faringiene, voma, diaree si senzatie imperioasa de foame. Efectele psihice ale substantelor active din cannabis depind n mod decisiv de personalitatea si mediul social al consumatorului. Se descriu diferite faze ale starii tipice de euforie (engl. "cannabis high", "social high"). Printre efectele initiale se numara adesea o stare de agitatie, nsotita ocazional de stare de tensiune si anxietate, stari ce vor fi urmate n curnd de o senzatie placuta de siguranta si ocrotire (germ. Geborgenheit). Urmeaza stari introspective si echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot aparea oscilatii ale starii de spirit, rsul nemotivat alternnd cu tacerea contemplativa. Este caracteristica intensificarea perceptiei mediului extern si intern. n cazul consumului n grup, aceste modificari pot determina o traire mai intensa a relatiilor de grup. Pierderea aptitudinilor critice pe durata starii de stupoare ("Rauschzustand") poate duce la perceperea defectuoasa a realitatii obiective. Consumatorul nu face fata ntotdeauna intensitatii trairilor noi, ceea ce poate avea ca si consecinta aparitia unor stari de anxietate severa. Ameteala dupa cannabis nu are aceeasi evolutie n toate cazurile, exista si stari euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declansa psihoze schizofreniforme. Potentialul de a crea dependenta: Dependenta fizica de substantele active din cannabis nu a putut fi demonstrata pna n prezent. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului. Chestiunea dependentei psihice este dificil de apreciat si depinde de definitia termenului. Tiparele comportamentale ce apar n prezent n urma consumului de cannabis corespund definitiei de "drug dependence" (dependenta de droguri) formulata de OMS: "Dependenta psihica si/sau fizica a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu." Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marihuana aproximativ o data ? de doua ori pe saptamna, de regula ntr-un "peisaj social" n care, n trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool. De regula, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe saptamni/luni. Creste nsa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si a caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare generala este sensibil tulburata fara droguri. La astfel de consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari de somn. Timpul de njumatatire al THC la persoanele neobisnuite cu hasisul este de 50 pna la 60 de ore, n timp ce la persoanele obisnuite scade la aproximativ jumatate. Aceasta observatie sugereaza o toleranta semnificativa n cazul consumului cronic al substantei. Consecinte pe termen lung: Pna acum, nu au putut fi demonstrate modificari organice majore. Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, n ansamblu, a fi mai mari dect care apar n cazul tabagismului. Cercetarile au evidentiat modificari hepatice, pulmonare (continutul de gudron al substantei inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun) si mai ale ales psihotice. Comunicarile despre modificari ale echilibrului hormonal, sistemului enzimatic, sistemului imunitar si la nivelul materialului genetic uman nu au putut fi demonstrate experimental pna n prezent.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: HASISUL  MARIHUANA 
Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!