HENRIC AL II-LEA PLANTAGENET (1133-1189)

Devenind rege al Angliei dupa o perioada de lupte pentru tron (1135-1154), in timpul careia autoritatea centrala a slabit, a pus capat acestei situatii si a actionat in vederea intaririi puterii monarhice. Pe langa faptul ca era rege al Angliei, stapanea si provinciile Anjou, Maine, Touraine, Aquitania si Poitou, astfel ca autoritatea sa se intindea si asupra a mai mult de jumatate din teritoriul de atunci al regatului Frantei. Domnia lui H. II (1154-1189) este una dintre cele mai insemnate din istoria Angliei. El a infaptuit doua reforme de o deosebita importanta, cea militara si cea judiciara, prin care puterea centrala s-a intarit. Prima reforma mentionata a constat in faptul ca slujba militara datorata regelui, in principiu de toti oamenii liberi, dar in special de vasalii sai, putea fi inlocuita printr-o rascumparare baneasca, banii de scut. Cu sumele obtinute astfel, regele putea sa recruteze ostasi mercenari, care urmau sa se afle permanent la dispozitia sa. Reforma judiciara a extins competenta justitiei regale asupra celei senioriale. Astfel, oricare om liber putea sa ceara, in schimbul unei taxe, ca procesul sau sa fie judecat de un tribunal regal. Reforma judiciara infaptuita pe timpul domniei sale a constat si in definitivarea uni-formizarii legislatiei si a procedurii juridice in intreaga Anglie, lucru realizat prin elaborarea dreptului comun (Common Law). Reforma judiciara a dus si la reducerea puterii ecleziastice si papale in favoarea celei regale. Statutele de la Clarendon, document elaborat in anul 1164, demonstreaza dorinta lui H. de a supune Biserica si clerul justitiei regale. Clerul nu mai avea voie sa apeleze la instanta juridica de la Roma. Regele a ajuns, in felul acesta, la un conflict deosebit de puternic cu Biserica engleza, care era condusa de arhiepiscopul de Canterburry, Thomas Becket. Acesta din urma a fost asasinat in anul 1170. In cele din urma, regele a fost nevoit sa cedeze in fata Papalitatii. In anul 1172, el a anulat Statutele de la Clarendon si s-a impacat cu Biserica.