MANASTIREA FRASINEI

5973 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

MANASTIREA FRASINEI

Hram: Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul – biserica veche
Adormirea Maicii Domnului – biserica noua
Adresa: com. Muereasca, jud.Valcea
Staret: Arhim. Neonil Stefan
Cazare: are posibilitati de cazare.
Pisania: "†Intru marirea Sf. Treim Unuia Du(mne)zeu si intru cinstea, Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie aceasta Sf. Biserica cu clopotnita si cilii imprejur de smeri(tul) Epis(cop) al Rm-Noului Severin. D.D. Calinicu Cernicanu spre a fi locuita de parinti monahi cu viata de obste ; alaturandu-se de dansul si Scitu Slatioarele tot din acest district prin actu Pra Sfintiei Sale din anul 1860 legalizat de Prea Sf. Sa Parin. Mitro : D.D. Nifon Cernicanul sub : No. 2 acelasi anu Mar. 9. spre a se ingriji amandoua de singur staretu Frasineiului. Pentru o mai buna sustinere a lor din venitul propietatii lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfintit la 1863 ; Mai 12".
Situata in comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Valcea, Manastirea Frasinei are de fapt doua biserici.
Primele inceputuri ale Manastirii Frasinei - denumire care provine de la padurile de frasini care au existat candva aici - dateaza din anul 1710 cand doi calugari, Ilarion si Stefan, s-au retras in aceste locuri singuratice. Venirea lor este atestata si de documentele vremii.
     Astfel, un document pastrat in arhiva manastirii mentioneaza: "Pe vremea fostului episcopului Noului Severin, Chiriu Chiru Damaschin, ce au fost numit si dascalu, care a fost tragandu-se de la Buzau, la leatul de la mantuirea lumii 1710, in vremea unei prea iuti razmeriti, pustiindu-se multe orase, manastiri si sate, au venit fugind de nevoi doi monahi cu viata si petrecere placuta lui Dumnezeu. Numele unuia Ilarion, iar al altuia Stefan. Acestia ascunzandu-se intre acele dealuri, precum s-au zisu, de ostile resvretirii…”
     Documentul nu precizeaza de unde veneau calugarii, dar in nici un caz din Muntenia unde in acest an istoria nu semnaleaza nici o rascoala. Nici Moldova nu poate fi deoarece lupta de la Stanilesti incepe in 1711, deci cu un an mai tarziu de stabilirea lor la Frasinei. Mai degraba Transilvania poate fi locul de plecare deoarece in 1709 izbucnesc unele rascoale aici si ar corespunde foarte bine cu momentul istoric indicat de document. Cu privire la aceasta data nu putem avea nici o indoiala deoarece ea ne este transmisa si de alte documente, desi unii sustin anul 1720. Chiar si traditia confirma data de 1710 pe care o consemneaza si ”Buletinul Monumentelor Istorice” pe 1933
Cei doi calugari au vietuit in aceste locuri o buna perioada de timp fara nici o aprobare din partea autoritatilor civile sau bisericesti. Nici nu si-au construit o biserica trainica, ci locuiau intr-o coliba de lemn, avand un paraclis unde se rugau. Dupa pacea de la Pasarowitz (1718), cand situatia se mai limpezeste si luptele inceteaza, Ilarion si Stefan se hotarasc sa se stabileasca definitiv aici si sa dea o forma legala schitului pe care il infiintasera. De aceea merg la episcopul Inochentie al Ramnicului si Noului Severin spre a obtine binecuvantarea necesara pentru intemeierea noului schit si o aprobare oficiala pe baza careia sa poata locui in siguranta. Biserica va avea hramul "Nasterea Sfintului Ioan Botezatorul”, hram care s-a pastrat pana astazi pentru lacasul care, dupa construirea noii manastiri, va deveni biserica de cimitir. Nu se stie precis data obtinerii binecuvantarii, nici a construirii primei biserici.
Biserica Manastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, avand hramul "Adormirea Maicii Domnului", cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria Sfantului Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii 1860-1863, an in care o si sfinteste. Pictura, facuta in ulei de pictorul ardelean Misu Pop, in stilul lui Tattarascu, a fost spalata in anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Aceasta biserica este monument istoric.
 Biserica schitului vechi, cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul", a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710
si reconstruita din zid in anii 1762-1763 de Carstea Iovipali si Damian Iovipali, frati hagii din Ramnic, impreuna cu Nicolita Iovipali, fiul lui Carstea, avand binecuvantarea episcopului de Ramnic, Filaret. In jurul acestui schit au existat chilii care insa nu s-au pastrat.
Din anul 1787, din timpul razboiului ruso-turc, schitul este pustiit si ramane parasit pana in anul 1848, cand este refacut de calugarul cernican Acache, cu invoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor ctitori. Acesta inchide pridvorul bisericii cu caramida, transformandu-l in pronaos, il zugraveste si reface incaperile chiliilor. Biserica veche pastreaza pictura din anul 1763, executata de Teodor Zugravul, cat si pe cea din tinda din anul 1848.
Paraclisul cu hramul "Sfintii Trei Ierarhi", cladirile de locuit dinspre miazazi si rasarit, au fost facute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Ramnicului-Noului Severin, care completeaza si aripa de miazazi si rasarit a cetatii monastice, pe partea de zid, care ramasese necompletata de Sfantul Calinic in anul 1888.  
Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: in manastire nu au voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile) si nu se gateste cu carne. In acest sens, Sfantul Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de legamant la circa 2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legamant sunt gravate cu litere chirilice atat binecuvantari, pentru cele care vor pastra acest legamant, cat si blesteme, pentru cele ce vor calca hotararea sfantului. Pentru a dovedi cele spuse iata ce spune textul gravat pe piatra de legamant:
«Acest sfant lacas s-a cladit din telmelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindca din partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa vie asupra lor, precum : saracia, garbavia si tot felul de pedepse, si iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeusi a smerenie noastre si sa vina asupra lor fericitul bine.
Calinic, episcopul Ramnicului Noului Severin, 17 ian.1867 »
Legamantul Sfantului Calinic se respecta cu strictete. Chiar in timpul pastoririi sale, cei care l-au calcat au fost pedepsiti aspru. Este cunoscut episodul tinerei pastorite din satul Muereasaca, care din greseala a trecut hotarul si s-a imbolnavit de epilepsie, fiind nevoita sa ceara ajutorul Sfantului Calinic, pentru a fi iertata si in acelasi timp tamaduita.
Este singura manastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot terenul agricol pana in zilele noastre.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: MANASTIREA 
Adauga comentariul tau

Studentie.ro iti recomanda

MANASTIREA HUREZI MANASTIREA HUREZI
 
 
Studentie.ro
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook
Publicitate pe Studentie.ro ×