MIHAIL KOGALNICEANU - INTRODUCTIE LA DACIA LITERARA

1. Revista Dacia literara, in primul ei numar, intitulat Introducie, formuleaza cateva idei care vor directiona intreaga noastra literatura. 2. Aceste idei sunt importante pentru ca stau la baza oricarei literaturi originale si unitare. 3. Ideile lui Kogalniceanu au stimulat crearea specificului national in literature noastra dar si aparitia romantismului. Tema Fiind un program estetic, Introductie prezinta ideile pe care se intemeiaza o literature nationala, in viziunea lui Kogalniceanu. Aceste idei sunt de factura romantica. Subiectul Ideile emise de Mihail Kogalniceanu sunt urmatoarele: Cum traducerile nu fac o literatura, ele trebuie inlocuite cu o literatura originala. Pentru a se face inceputul unei literaturi nationale, scriitorii trebuie sa se inspire din folclorul autohton, din istoria patriei si din frumusetile spatiului romanesc. Literatura romana trebuie sa fie unitara si de aceea este nevoie de o revista in care sa publice scriitorii din toate cele trei provincii. Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o critica literara obiectiva. Comentariul Revista Dacia literara apare la Iasi, in anul 1840, sub directia lui Mihail Kogalniceanu, si va fi interzisa chiar dupa primul numar, caci, prin chiar numele ei, revista se adresa romanilor din toate cele trei tari intr-un moment politic dificil, in care unirea nu era inca posibila. Autorul isi expune aceasta intentie in mod lamurit si plastic, afirmand ca revista va fi un repertoriu general a literaturii romanesti, in carele, ca intr-o oglinda, se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau. Aceasta deschidere catre toti romanii reprezinta primul pas catre cladirea unei literaturi si a unei limbi unitare. In spiritul acestei recomandari se va dezvolta literatura noastra preromantica (momentul pasoptist) si romantica (Eminescu), pana aproape de inceputul secolului nostru; semanatorismul si poporanismul vin pe aceeasi directie. Programul estetic din Introductia lui Mihail Kogalniceanu se intemeiaza, asadar, pe idei care vizeaza formarea unei literaturi nationale. Kogalniceanu porneste de la o observatie simpla: in cultura romana domina traducerile din literaturi straine. El recunoaste ca este nevoie si de modele, dar traductiile nu fac o literatura, ci pot fi primejdioase pentru ca ucid duhul national; de aceea trebuie cautate subiecte in spatiul romanesc. Astfel, el recomanda ca scriitorii sa fructifice episoadele eroice din istoria noastra, sa transfigureze artistic frumusetile naturii si sa prelucreze folclorul autohton. Acestea sunt si principalele teme romantice, dar, in cazul literaturii romane, ele constituie fundamentul unei literaturi originale. Implicati in revolutiile democratice de la 1848, majoritatea scriitorilor din aceasta perioada manifesta interes pentru ideile lui Kogalniceanu, contribuind decisiv la cladirea unei literaturi moderne. Totodata, Kogalniceanu pune pentru prima oara problema unei critici obiective, in acest sens el vorbind despre o interpretare directa a scriiturii (a se critica cartea, iara nu autorul) si despre o critica facuta fara ura si partinire. Aceasta va duce implicit la constituirea unui sistem de valori. Si rubricile revistei, anuntate in acest program, sunt de interes. Kogalniceanu concepe publicatia in patru parti: in prima vor fi publicate compuneri originale a conlucratorilor foaiei; a doua parte va cuprinde scrieri publicate in alte ziare romanesti; partea a treia va fi dedicata criticii literare, iar in incheiere vor fi prezentate informatii culturale diverse si tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman. Introductia lui Kogalniceanu a contribuit la crearea curentului national si a deschis drumul literaturii moderne. Referinte critice Luminata din diferite perspective, contributia Daciei literare la dezvoltarea diferitelor domenii de activitate spirituala creste in importanta, in primul rand, prin momentul istoric in care a aparut. Dar principiile pe care revista le-a formulat prin programul ei si a caror oportunitate si trainicie le-a valorificat prin activitatea practica a unei pleiade scriitoricesti de inalta chemare si-au prelungit efectele pana tarziu, ramanand indreptarul ideologic si literar pentru o lunga perioada de timp. (Maria Platon Dacia literara. Destinul unei reviste, viata unei epocii literare, Iasi, Ed. Junimea, 1974, p. 293)