NOUA LEGE A EDUCATIEI PROPUNE UN ALT FEL DE UNIVERSITATI

Noua Lege a Educatiei, avizata miercuri de Guvern, si care urmeaza sa intre in dezbatere publica timp de doua saptamani, va duce la ierarhizarea universitatilor in functie de performanta, ceea ce va presupune taierea fondurilor pentru cei aflati la coada clasamentului, fuziunea lor daca finantarea individuala nu se justifica, dar si desfiintarea catedrelor si a facultatilor daca e cazul si reorganizarea lor in departamente.

De asemenea, nu vor mai putea preda la aceeasi facultate rudele de gradul I si II, rectorul putand fi ales si din exteriorul institutiei de o comisie compusa in proportie de 50% de membri din cadrul universitatii si 50% din membri din afara universitatii, si nu ales de catre Senat, asa cum se intampla pana acum.

"Prin aceasta lege, cream cadrul prin care universitatile pot sa se reorganizeze in consortii sau sa fuzioneze. Vom putea vorbi despre fuzionarea mai multor universitati, in momentul in care finantarea nu se mai justifica. Acest lucru este valabil si pentru universitatile de stat si pentru cele private, deoarece si acestea fac parte din sistemul de invatamant si au acces la granturile de cercetare. Ministerul nu ameninta pe nimeni, dar daca se va constata ca unele universitati nu au suficiente resurse, le vom putea obliga, prin finantare, sa fuzioneze. Poate ca, din doua proaste, facem una buna", a declarat, pentru Gandul, purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei, Melania Vergu.

In interiorul universitatilor schimbarile au in vedere, pe langa introducerea departamentelor in loc de catedre, institutia rectorului, acesta, odata ce va fi desemnat, urmand sa incheie un contract de performanta cu universitatea si sa isi desemneze prorectorii. Consiliul facultatii va suferi si el schimbari importante, membrii respectivei structuri vor fi alesi de catre toate cadrele titulare, iar un sfert dintre acestia vor fi studenti, alesi prin vot direct.

Noua Lege a Educatiei Nationale, avizata de Guvern intr-o prima lectura in sedinta de miercuri de la Universitatea Al. I. Cuza din Iasi, a preluat o serie de prevederi din fostul proiect de lege, asumat de Guvern in fata Parlamentului, in toamna anului trecut. Astfel, aceasta prevede infiintarea unui registru matricol unic, ce va consta dintr-o baza de date electronice in care vor fi inregistrati toti studentii, clasificarea universitatilor in trei categorii: de educatie, de cercetare si creatie artistica si de cercetare avansata si educatie si interzicerea cumulului de norme didactice, potrivit Gandul.

In ceea ce priveste comasarea rectorul Universitatii de Medicina "Carol Davila" din Bucuresti, Florian Popa nu crede ca e potrivita pentru mediul univeristar romanesc: "Comasarea nu e o idee buna. In Bucuresti, o singura universitate este o exagerare. Universitatile pregatesc in domenii de specialitate, iar acestea sunt foarte diferite. Una este sanatatea, altele sunt domeniile umaniste si cele tehnice. Tehnicul si umanul au 180-240 de credite, medicina are 360 de credite. Trebuie sa respectam cel putin procesul Bologna, care impune aceasta diferentiere. Mai degraba, am putea face o asociere cu Universitatea de Medicina din Craiova. Asa mi se pare normal: o asociere pe domenii".

Acesta este completat de fostul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu, care propune si o solutie: "La Manchester s-a facut o universitate metropolitana, prin unirea a doua universitati. Dar pentru asta, a fost nevoie de o finantare de 35 de milioane de lire sterline. Este o suma colosala. Pe langa costuri, noi nu stim inca ce rezultat ar putea avea aceasta idee a fuzionarii. Eu sunt mai degraba adepta ideii consortiilor care sa fie organizate pe baza complementaritatii. De exemplu, Politehnica sa se asocieze cu ASE-ul, pentru componenta economica si cu Universitatea din Bucuresti, pentru zona socio-umană".

In schimb, rectorul Universitatii din Bucuresti, Ioan Panzaru, considera comasarea o masura extrem de folositoare: „"Franta are, la o populatie de trei ori mai mare decat cea a Romaniei, 84 de universitati, in timp ce noi avem o suta. Asa ca daca exista forta politica pentru a se lua o asemenea masura, de comasare a universitatilor, va fi o miscare foarte folositoare. Numai in Bucuresti sunt 26 de universitati plus alte trei-patru, pe o distanta de 60 de kilometri. Apoi, Strategia Lisabona prevede ca, in transa de varsta 25-35 de ani, 40% din populatie sa aiba studii de licenta. La noi, ponderea e de 16%".

Vezi aici ce schimbari aduce Noua Lege a Educatiei.

Arsene Cosmin Madalin – editor Studentie.ro