Oamenii bogati nu sunt nici fericiti, nici empatici

Un studiu intreprins de cercetatori de la Universitatea din California, San Francisco, sugereaza nu numai ca banii nu pot cumpara fericirea, dar ca nu sunt de folos nici cand vine vorba de abilitatile sociale ori inteligenta emotionala ale indivizilor. Conform acestuia, oamenii saraci sunt mai empatici decat cei instariti.

In numeroase experimente, oamenii cu un statut socio-economic ridicat (sau aceia care se percepeau ca fiind instariti) nu se descurcau prea bine cand venea vorba de interpretarea emotiilor umane, in comparatie cu oamenii de un statut socio-economic scazut, atunci cand interactionau cu oameni sau se uitau la fotografii. Motivul ar putea fi acela ca oamenii cu venituri mici ori un nivel de educatie scazut sunt nevoiti sa fie mai empatici pentru a se putea descurca, a declarat autorul studiului Michael Kraus, un cercetator al departamentului de psihologie de la Universitatea din California, San Franscisco.

Empatia este de folos atunci cand trebuie sa faci fata amenintarilor sociale, dar si pentru a profita de oportunitatile care ti se ofera, sugereaza Michael Kraus.

Studii anterioare intreprinse de Kraus au aratat ca oamenii bogati sunt mai grosolani decat cei saraci intr-o conversatie cu persoane necunoscute. De asemenea, cei saraci sunt mai generosi decat cei bogati, empatia de care dau dovada stand la baza bunavointei lor.

Cercetatorii au realizat trei experimente pentru a determina diferenta de empatie dintre oamenii bogati si cei saraci. Primul s-a concentrat asupra aspectului educational al statutului socio-economic. Cercetatorii au recrutat 200 de angajati ai unei universitati, de la personalul de curatenie pana la profesori sau manageri. Apoi, au adunat date referitoare la educatia voluntarilor si i-au rugat pe acestia sa identifice expresiile faciale intr-o serie de fotografii.

Acesta este un test unde educatia din scoala nu le-a fost de folos celor mai bine pregatiti: aceia care terminasera doar liceul au identificat corect, in medie, cu 7% mai multe expresii faciale decat aceia care urmasera o facultate.

Al doilea experiment a implicat 106 studenti care au interactionat unii cu altii intr-o simulare de interviu de job. Acestia au fost rugati sa identifice emotiile personale din timpul interviului, dar si pe cele ale partenerului de discutie. Tinerii care au afirmat ca au o situatie materiala buna au obtinut un punctaj mai mic la identificarea emotiilor partenerului.

In cele din urma, pentru a vedea daca empatia este cea care determina un statut socio-economic ridicat sau viceversa, cercetatorii au rugat 81 de tineri sa vizualizeze un om foarte bogat, cum este Bill Gates, spre exemplu. Apoi, acestia au trebuit sa se plaseze pe scara socio-economica, avandu-l drept reper pe omul foarte instarit la care se gandeau. Avand in minte imaginea unui om ca Bill Gates, tinerii s-au plasat mai jos decat ar fi facut-o in mod normal. Alt grup de tineri a fost rugat sa isi imagineze o persoana foarte saraca – acestia s-au plasat mai sus pe scara socio-economica.

Intr-un final, cei 81 de tineri au privit 36 de fotografii si au fost rugati sa identifice emotiile sugerate de chipurile din acestea. Cei care fusesera manipulati sa se simta mai jos pe scara socio-economica au obtinut un punctaj cu 6% mai ridicat decat cei care fusesera influentati sa se perceapa mai instariti.

In prezent, Klaus si colegii sai sunt interesati sa descopere felul in care poate fi influentat nivelul de empatie.
 

Dana Saporan - editor Studentie.ro