Omul modern a mostenit intre 1% si 4% din genomul omului de Neanderthal

O schita preliminara a genomului omului de Neanderthal, ruda noastra cea mai apropiata pe scara evolutiei umane, dezvaluie in detaliu cum acest membru disparut al genului Homo este inrudit cu omul de azi.

Munca la acest proiect a fost impartita in doua etape. Intr-o prima faza, oameni de stiinta de la Institutul Max Planck din Leipzig, Germania, au extras genom din oase vechi de mai bine de 40.000 de ani, descoperite intr-o pestera din Croatia. In cea de-a doua faza, un consortiu international a analizat datele oferite pentru a studia felul in care omul de Neanderthal este inrudit din punct de vedere genetic cu omul modern.

O analiza importanta, condusa de profesorul asociat de genetica din cadrul Scolii de Medicina Harvard, David Reich, a dezvaluit faptul ca oamenii de Neanderthal s-au incrucisat cu stramosii europenilor si asiaticilor de astazi, dar nu si cu africanii.

Conform afirmatiilor lui David Reich, europenii si locuitorii Asiei de Est au mai multe in comun cu omul de Neanderthal decat africanii. Intre 1 si 4% din genomul non-africanilor ii leaga pe acestia de omul de Neanderthal. Atat europenii, cat si asiaticii au acest semnal, ceea ce indica faptul ca fluxul genetic a avut loc in urma cu cel putin 45.000 de ani, inainte ca stramosii acestor populatii sa se separe.

Omul de Neanderthal, care a disparut acum aproximativ 30.000 de ani din motive necunoscute, si care s-a rupt de omul modern acum circa 270.000-440.000 de ani, a facut mult timp obiectul a numeroase speculatii. Omul de Neanderthal este cea mai apropiata ruda a omului modern, fiind, in tot acest timp, destul de diferit de acesta din punctul de vedere al structurii fizice.

Omul de Neanderthal avea fata mai mare decat a omului de azi, cu pieptul mai mare si membre mai scurte, si era, cel mai probabil, mai bine adaptat la un climat mai rece. Creierul sau, desi era ceva mai lung cu lobi temporali mai mici, avea aproximativ aceeasi dimensiune ca al omului modern.

Fosilele indica faptul ca omul modern si cel de Neanderthal s-au suprapus din punct de vedere geografic timp de zeci de mii de ani, in Europa si in Asia. Aceste dovezi ridica o intrebare evidenta: cele doua specii s-au incrucisat si si-au unit genele?

Timp de mai bine de zece ani, un grup de cercetatori, condus de Svante Paabo, din cadrul Institutului Max Planck, a incercat sa obtina secvente din genomul omului de Neanderthal folosindu-se de mostre de marimea unor pastile, extrase din fragmente de os. Acestia au reusit sa reconstruiasca mai bine de 4 miliarde de perechi de baza de ADN, asamblate dintr-o varietate de celule. Aceasta reprezinta circa 60% din genomul omului de Neanderthal.

O echipa internationala de oameni de stiinta, condusa de David Reich, a studiat apoi in ce fel este omul modern inrudit cu cel de Neanderthal, comparand aceste date cu cele obtinute de la cinci oameni din diferite colturi ale lumii. Astfel, Reich si colegii sai au descoperit ca aproximativ intre 1 si 4% din genomul omului modern, neprovenind din Africa, sunt de la omul de Neanderthal.

O explicatie pentru aceasta uniformitate genetica sta in faptul ca incrucisarea a avut loc chiar inainte de migrarea omului modern din Africa in Paleoliticul Superior, circa acum 45.000 de ani. Din Africa de Nord - din zone ocupate astazi de tari ca Libia si Egipt - oamenii moderni s-au imprastiata in intreaga Europa si in Asia de Est.

Dupa cate se pare, acest procentaj mic de ADN mostenit este aleatoriu si nu poate fi legat de nicio trasatura specifica a omului modern.

Citeste si:

GENOMUL OMULUI DE NEANDERTHAL DESCOPERIT DE CERCETATORI

Dana Saporan - editor Studentie.ro