ORGANIZATIA INTERNATIONALA A FRANCOFONIEI - CRONOLOGIE

9042 vizualizari  |  6 comentarii

1880 - Geograful francez Onesime Reclus (1837-1916) creeaza termenul de "francofonie" pentru a defini ansamblul persoanelor si al tarilor care utilizeaza limba franceza, in diverse modalitati. 1950 - Crearea Uniunii Internationale a Jurnalistilor si a Presei de Limba Franceza (UIJPLF). 1960 - Personalitati ca Hamani Diori, Habib Bourguiba si Leopold Sedar Senghor propun gruparea tarilor care isi dobandisera recent independenta, care doreau sa dezvolte cu Franta relatii fondate pe afinitati culturale si lingvistice. Crearea Conferintei Ministrilor Educatiei Nationale din tarile francofone (CONFEMEN). 1961 - Crearea, la Montreal, a Asociatiei Universitatilor partial sau integral de Limba Franceza (AUPELF). 1967 - Constituirea Asociatiei internationale a parlamentarilor de limba franceza (AIPLF). 1969 - Crearea Conferintei Ministrilor Tineretului si Sportului din tarile francofone (CONFEJES). 1970 - Fondarea, la Niamey (Niger), a primului organism interguvernamental al Francofoniei : Agentia de Cooperare Culturala si Tehnica (ACCT). 1979 - Crearea Asociatiei Internationale a primarilor si responsabililor capitalelor si metropolelor partial sau integral francophone (AIMF). 1986 - Primul Sommet al Francofoniei, la Paris. 1987 - Al doilea Sommet francofon, Quebec (2-4 septembrie), in cadrul caruia a fost decisa periodicitatea bienala a Sommet-urilor. Cu aceasta ocazie, inaugurarea primei universitati multilaterale, la scara a 40 de tari : Universitatea retelelor de expresie franceza (UREF). Se dezvolta noi domenii de cooperare, in special agricultura si energie, prin crearea Institutului energetic al tarilor avand in comun utilizarea limbii franceze (IEPF). 1989 - Al treilea Sommet francofon, Dakar (24-26 mars). Franta renunta la rambursarea datoriei publice a 35 de tari africane. Crearea, la Alexandria, in Egipt, a Universitatii Senghor, cu contributia financiara a tarilor francofone si conditiilor oferite de Guvernul egiptean. 1991 - Sommet-ul de la Chaillot (Paris), in luna noiembrie, reuneste aproape 50 de delegatii. Sunt admise Romania, Bulgaria si Cambodgia. Sommet-ul decide "intarirea dimensiunii politice" si instituie Consiliul Permanent al Francofoniei (CPF), care reuneste reprezentantii sefilor de stat sau de guvern din tarile francofone. TV5, canalul de televiziune francofon, emite in Africa. 1993 - Sommet-ul de la Mauritius (16-18 octombrie). Acest Sommet reprezinta prilejul de afirmare a dorintei de cooperare Nord-Sud si Sud-Sud. 1995 - La Cotonou (Benin), in perioada 2 - 4 decembrie, cel de-al saselea Sommet consacra afirmarea politicii comunitatii francofone pe scena internationala. Admiterea Saint-Thomas si Principe si a Republicii Moldova ridica la 49 numarul membrilor cu drepturi depline la Sommet-uri. 1996 - Conferinta Ministeriala a Francofoniei (CMF, la nivel de ministri ai afacerilor externe) de la Marrakech adopta Carta Francofoniei. ACCT devine Agentia Interguvernamentala a Francofoniei. 1997 - Al saptelea Sommet francofon se desfasoara la Hanoi, (14 - 16 noiembrie). Crearea functiei de Secretar general al Francofoniei si alegerea domnului Boutros Boutros-Ghali. 1998 - A douasprezecea sesiune a Conferintei Ministeriale se desfasoara la Bucuresti. Se adopta denumirea de "Organizatie Internationala a Francofoniei". 1999 - Al optulea Sommet francofon, Moncton (New Brunswick, Canada), 3 - 5 septembrie. 2002 - Al noualea Sommet francofon, Beirut, 18 - 20 octombrie. 2004 Al zecelea Sommet Francofon, Ouagadougou, Burkina, 26-27 noiembrie Bucuresti Micul Paris Cinstea care revine intemeietorului acestui oras pare a fi disputata de catre Bucur Ciobanul, candidatul traditiei si legendei si controversatul Vlad Tepes, omul primului document cunoscut, care atesta existenta capitalei noastre la 20 septembrie 1459. In realitate cercetarile istorice si in principal cele arheologice au scos la iveala vestigiile unei cetati, probabil prima, databila inca din a doua jumatate a veacului al XIV-lea. Atunci se nasc Bucurestii si in jurul acelei prime fortificatii de 160 mp, vor fi ctitorite rand pe rand Curtea Domneasca, biserica lui Mircea Ciobanul (1558-1559), ulitele negustorilor si meseriasilor, intr-un cuvant orasul politic si cultural. Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coaguland in jurul vechiului centru istoric satele aflate imprejur. Dambovita a fost un liant al asezarii urbane care si-a cautat dimensiunile naturale, extinzandu-se mai cu seama spre nord, in zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se pastreaza si astazi in memoria bucuresteanului, caruia denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon ii sunt familiare ca zone componente ale capitalei. In 1659 Bucurestii devin definitiv capitala Tarii Romanesti. Orasul se dezvolta, apar numeroase biserici, hanuri mari fortificate si prima artera pavata cu barne din lemn, Podul Mogosoaiei (1692), ulterior rebotezata Calea Victoriei in 1878. Este construita manastirea Vacaresti (1724), capodopera a arhitecturii brancovenesti, daramata abuziv si inutil in ultimii ani ai regimului comunist. Revolutia din 1821 marcheaza inceputul istoriei moderne a Bucurestiului. La inceputul secolului al XIX-lea, se poate distinge o structura socio-profesionala: mestesugari, negustori, slujbasi in aparatul administrativ, clerici, boieri si slujitori. Dupa un recensamant din anul 1807, in Bucuresti erau 3523 de pravalii, iar mai tarziu, in anul 1820, sunt consemnate peste 200 de cladiri publice, mai multe piete si gradini publice. In anul 1830 se infiinteaza Sfatul Orasenesc (Administratia Publica Locala de azi) si orasul este impartit in cinci zone (sectoare), iar in 1846 este elaborat de primarie, primul Plan de Cadastru al Bucurestiului. Barbu Vladoianu - general si om politic roman, a fost primul primar al orasului Bucuresti (august 1864 - octombrie 1865 si decembrie 1872 - mai 1873) si a ocupat functia de ministru al Apararii Nationale intre 21 februarie 1859 si 3 mai 1859. In timpul primului sau mandat ca edil al capitalei, morile de apa de pe raul Dambovita au fost desfiintate si a fost proiectat un sistem de canalizare a raului pentru a impiedica inundatiile constante pana la acea data. Barbu Vladoianu a organizat primul corp de pietrari, in vederea pietruirii strazilor Bucurestiului. In 1865 a fost infiintat, de catre primar, Oficiul de stare civila si a fost semnat contractul de cesiune pentru construirea primei linii de cale ferata de pe teritoriul Romaniei: Bucuresti - Giurgiu. In cel de-al doilea mandat, Vladoianu a dispus inceperea lucrarilor de pavare cu gresie si granit a Podului Mogosoaia (actuala Calea Victoriei, din 1878). Lucrarile au fost finalizate in 1872. Prima linie de tramvai tras de cai ("tramcar") a fost inaugurata in decembrie 1872 si facea legatura intre Gara Targovistei (actuala Gara de Nord) si bariera Mosilor. Prin proclamarea independentei de stat in 1877, Bucurestiul devine capitala Romaniei si, incepand cu aceasta data, cunoaste o puternica dezvoltare economico-sociala. Astfel, recensamantul de la 1878 consemneaza existenta in oras a doua turnatorii de fonta, doua intreprinderi de obiecte mecanice, 30 de tabacarii si 100 de mori, din care 12 erau antrenate de energia aburului. In anul 1869 este inaugurata prima linie de cale ferata Bucuresti Giurgiu, iar in 1870 este pusa in functiune linia ferata Bucuresti Ploiesti Galati Roman. Prima gara construita a fost Bucuresti Filaret (1869), iar apoi s-a construit gara Targoviste (1870), care ulterior a fost denumita Gara de Nord. Bucurestiul a constituit in aceasta perioada si principalul centru comercial al tarii, primele institutii aparand in Capitala: Camera de Comert si Industrie (1858), Bursa de Valori Bucuresti (1881), Banca Nationala a Romaniei (1858). Sfarsitul secolului al XIX-lea marcheaza dezvoltarea relatiilor capitaliste si realizarea unui sistem bancar prin aparitia unor banci noi: Marmorosch Bank, Banca Generala a Romaniei, Banca de Scont, Banca Romaneasca Tot in aceasta perioada s-au facut lucrari de rectificare si adancire a albiei raului Dambovita, lucrari pentru alimentarea cu apa potabila a Capitalei prin filtrarea apei Dambovitei. In 1882 a fost inaugurat iluminatul public electric, iar in 1892 a fost construita uzina electrica Grozavesti. Punerea in functiune a uzinei electrice Filaret (1908) a facut posibila in 1894 inaugurarea primei linii de tramvai electric in oras. In veacul al XIX-lea orasul se modernizeaza fiind ales capitala a Romaniei, infaptuita prin unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, in 1862. Este cel mai mare oras din sud-estul Europei dupa Istambul. Apar pavajul, mai intai din lemn, apoi din granit de Scotia si Sicilia, iluminatul, canalizarea si parcurile publice. Spre sfarsitul secolului se traseaza cele doua axe, nord-sud si est-vest care structureaza orasul. De altfel domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul marilor edificii reprezentative pentru urbea lui Bucur: Ateneul Roman (1888), Fundatia Carol I (1891), Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justitie (1890-1895), Palatul Postelor (1894-1900), Palatul Sturdza (1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912), Hotelul Athenee Palace (1914), etc. Cea mai prospera perioada a Bucurestiului, ca si a intregii tari, a fost perioada interbelica. Devenind capitala statului national unitar roman, Bucurestiul continua sa fie in perioada interbelica principalul centru industrial, comercial si financiar al Romaniei. Procesul de industrializare in aceasta perioada se intensifica, Bucurestiul concentrand in 1938 aproximativ 17% din numarul total de intreprinderi cu pondere importanta in economia tarii, acoperind intreaga gama a industriilor din acea perioada. Sectorul de stat era reprezentat in aceasta perioada de intreprinderile: Grivita, Pirotehnica Armatei, Societatea Comunala de alimentare cu lapte a Bucurestiului, Abatorul, Atelierul S.T.B. si fabricile de gheata. In anul 1921 s-a dat in folosinta aeroportul Baneasa, iar in 1931 se infiinteaza Societatea de Transport Aerian SARTA, care in 1933 se transforma in Liniile Aeriene Romane (LARS) si apartineau statului. In 1933 se inaugureaza actualul Palat al Telefoanelor, prima centrala telefonica automata functionand inca din 1927. Apar banci noi: Banca Chrissoveloni (1920), Banca Comerciala Italiana si Banca franco-romana (1921). Dupa planul de sistematizare din februarie 1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere administrativ, intr-o zona centrala si o zona periferica. Zona centrala avea patru sectoare, fiecare dintre ele avand un consiliu local. Zona periferica a fost constituita din restul teritoriului pana la limita forturilor. Comunele cuprinse in ceasta zona au primit statutul de comunitati suburbane. Interesele generale ale orasului si ale comunelor suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36 consilieri alesi, 24 consilieri numiti si pana la 7 consilieri cooptati. Conducerea administratiei era asigurata de Primarul General, ales de consiliu. Intre anii 1918-1940, Bucurestiul a avut zece primari, unii dintre ei jucand un rol important: Emil Costinescu, Anibal Teodorescu, Dem I. Dobrescu, Alex. Donescu. Intrarea Romaniei in razboi, in anul 1941, aduce Bucurestiului o perioada grea, bombardamentele trupelor aliate provocand distrugeri multor cladiri, unele de importanta istorica, altele obiective industriale. Instaurarea dupa al doilea Razboi Mondial a puterii populare creeaza conditiile aparitiei dictaturii comuniste, pentru o perioada de aproape 50 de ani, democratia si economia de piata au disparut in Romania. Multe din metodele aplicate atat in domeniul economic, cat si social au fost imprumutate de la fosta Uniune Sovietica, netinandu-se cont de specificul tarii si al Capitalei. Prin nationalizarea principalelor ramuri industriale, regimul comunist si-a oferit mijloacele pentru a reconstrui si dezvolta orasul. In acesti 50 de ani au fost construite, totusi, multe unitati industriale noi, blocuri de apartamente si multe edificii cu caracter socio-cultural. Au aparut gigantii industriali si miile de apartamente tip cutie de chibrituri. Un rol deosebit in aceasta perioada in economia orasului, l-a avut industria de constructii-montaj, numarul de salariati crescand de la 39.700 in 1950 la peste 97.000 in 1983. Avand in vedere ca pana in 1950, principalele ramuri industriale dezvoltate in Bucuresti, erau industria usoara si alimentara (57.9%), industria chimica (24.1%),in 1982, chimia reprezenta 55 % din totalul structurii industriale. Ritmul mediu anual de crestere al sectorului industrial a fost enorm si a implicat costuri uriase, asigurand astfel suprematia capitalei din punct de vedere al productiei. Pe langa intreprinderile nationalizate in 1948 (Lemaitre a devenit Timpuri Noi, Malaxa a devenit 23 August), au fost infiintate noi intreprinderi (Policolor, Autobuzul, Danubiana, CIL Pipera). Un rol foarte important in dezvoltarea economica a orasului l-au jucat constructiile. Evenimentele din decembrie 1989 aduc modificari profunde in economia Capitalei, atat din punct de vedere structural (descentralizarea si forma proprietatii) cat si al dinamicii sale. In 1993, trei ani dupa caderea regimului comunist (1989), in Bucuresti se concentrau 12,7% din populatia activa a tarii cuprinzand 385 societati mijlocii cu o medie de 1000 angajati. Societatile cu mai mult de 5000 de salariati reprezentau la acel moment numai 1.8% din total. Pe langa crearea marilor platforme industriale inainte de 1989, numarul blocurilor de locuinte a crescut astfel incat, daca intre 1945 - 1964 au fost construite 80641 apartamente, numarul acestora a crescut la 446100 apartamente intre anii 1965 si 1984. S-au format noi cartiere ca: Titan - Balta Alba cu 90000 apartamente, Drumul Taberei cu 63000 apartamente, Berceni cu 70000 apartamente, Militari cu 40000 apartamente. Blocurile erau din beton, prost finisate, oferind spatiu minim de locuit si fara sa asigure cele mai simple standarde de confort. In anii regimului Ceausescu a fost demolata o zona egala cu suprafata Venetiei pentru a face loc aberantului proiect al Casei Poporului. Zeci de biserici, intre care monumente de o valoare istorica si arhitecturala exceptionala au cazut victime ale buldozerelor: Sfanta Vineri, Manastirea Vacaresti, Biserica Enei, etc. Recensamantul din 1992, inregistra in Bucuresti un numar de 109194 blocuri cu 760751 apartamente si un total de 1803635 camere, ceea ce inseamna o suprafata de peste 46.1 milioane metri patrati de locuinta (34.3 metri patrati pe apartament). Ziua Internationala a Francofoniei In fiecare an, la 20 martie, 170 de milioane de vorbitori de limba franceza din lumea intreaga si 500 de milioane de persoane apartinand celor 55 de state sau guverne membre ale Organizatiei Internationale a Francofoniei sarbatoresc Ziua Internationala a Francofoniei. In Romania, aceasta zi este marcata printr-o suita de conferinte, lansari si donatii de carte, expozitii, concerte, spectacole, organizate atat sub patronajul Consiliului National Consultativ pentru Francofonie, cat si al ambasadelor tarilor francofone la Bucuresti. La 20 martie 1970, a fost semnat la Niamey, in Niger, tratatul prin care se crea Agentia de Cooperare Culturala si Tehnica (ACCT), devenita astazi Agentia Interguvernamentala a Francofoniei (AIF), principalul operator al Organizatiei Internationale a Francofoniei (OIF). In prezent, Francofonia parcurge o noua etapa in evolutia sa, prin adaptarea structurilor la realitatile si sfidarile noului mileniu. In acest context, se accentueaza vizibilitatea Polului de Francofonie din Europa Centrala si de Est, avand drept centru tara noastra si cuprinzand noua state. In aceasta perspectiva se plaseaza si candidatura oficiala a Romaniei la organizarea celei de-a XI-a Conferinte la nivel inalt a Francofoniei, la Bucuresti, in anul 2006. Francofonia si Romania - cronologie Romania a intrat in Francofonia institutionala in noiembrie 1991, cu statut de "observator", la cea de-a IV-a Conferinta a sefilor de stat si de guvern ai tarilor avand in comun utilizarea limbii franceze, de la Paris (Chaillot). In decembrie 1991, Romania a dobandit statutul de "observator" si in cadrul Agentiei de Cooperare Culturala si Tehnica. In octombrie 1993, la cea de-a V-a Conferinta a sefilor de stat si de guvern ai tarilor avand franceza in comun (Mauritius), Romania a fost primita cu statut de membru cu drepturi depline, fiind aleasa printre cele 11 tari constituind Comitetul de Reflectie, comitet care a avut ca principal scop elaborarea unei reforme institutionale a Francofoniei. In decembrie 1993, la Conferinta ministeriala de la Bamako, Romania a devenit membru cu drepturi depline si in cadrul ACCT, moment de la care este direct implicata in activitatea si programele organismelor Francofoniei institutionale. Incepand din 1993, Romania a participat la toate Conferintele Ministeriale la nivelul ministrilor Afacerilor externe, precum si la o serie de Conferinte Ministeriale specializate: cultura, mediu inconjurator, probleme ale copilului, educatie, tineret si sport, justitie, autostrazile informatiei etc. In 1994, Romania a aderat la Conventia privind Agentia de Cooperare Culturala si Tehnica (titulatura actuala este Agentia Interguvernamentala a Francofoniei - AIF), prin Legea nr. 118 din 9 decembrie 1994. In acelasi an a fost creat, la Bucuresti, Consiliul National Consultativ al Francofoniei, al carui presedinte este ministrul Afacerilor externe. Din decembrie 1994, Bucurestiul gazduieste sediul Biroului Regional pentru Europa Centrala si de Est (BECO) al Agentiei Universitare a Francofoniei (AUF) - operatorul specializat al Francofoniei pe probleme de invatamant superior si cercetare. Incepand din 2003, in cadrul BECO va functiona o antena a AIF. In 1998, la a douasprezecea sesiune a Conferintei Ministeriale de la Bucuresti, s-a adoptat denumirea de "Organizatie Internationala a Francofoniei". Romania are statut de sectiune asociata in cadrul Adunarii Internationale a Parlamentarilor de Limba Franceza - Adunarea Consultativa a Francofoniei - (AIPLF). Romania este membra a Asociatiei Internationale a Primarilor Francofoni (AIMF). Romania participa la Forumul Francofon al Afacerilor, a carei vicepresedintie o detine. Prezenta Romaniei in toate instantele Francofoniei - Sommet-uri, Conferinte Ministeriale, sesiuni ale Consiliului Permanent al Francofoniei etc. - este in prezent o oportunitate de dialog cu factori de raspundere din 56 de tari de pe toate continentele. In noua etapa din evolutia Francofoniei institutionale, marcata de adaptarea structurilor sale la realitatile politice, economice, tehnologice si culturale de la inceputul noului mileniu, Romania continua sa isi consolideze rolul in cadrul Organizatiei Internationale a Francofoniei (OIF), reafirmandu-si, in mod constant, optiunea francofona. Francofonia: istoria unui cuvant Cuvantul a fost conceput de catre geograful Onesime Reclus (1837-1916), care s-a gandit sa clasifice locuitorii terei in functie de limba pe care o vorbeau in cadrul familiei sau a relatiilor lor sociale. Acest lucru l-a determinat sa creeze termenul de FRANCOFONIE ("Francophonie"), desemnand astfel ansamblul populatiilor ce se exprima in limba franceza. Deci, Francofonia cuprindea atat o dimensiune lingvistica cat si geografica, desemnand ansamblul teritoriilor unde se vorbea franceza. La aceasta se adauga simbolul limbii, in calitate de port-drapel al idealurilor Revolutiei franceze, ferment mistic al libertatii, fraternitatii, solidaritatii umane si al schimburilor culturale. Odata cu ivirea secolului XX si urmare constientizarii de catre anumiti intelectuali cu activitati notabile, Francofonia devine o idee noua si isi forjeaza o dimensiune culturala odata cu crearea, indeosebi dupa 1945, a unui mare numar de asociatii internationale. Daca, la inceputurile sale, Francofonia reprezenta o dimensiune culturala, evolutia sa recenta, cea din ultimul deceniu in special, dovedeste ca a devenit un element la plural, modern si solidar, al unitatii in diversitate, novator si original in peisajul politic, economic si cultural international. Francofonia nu mai este nu mai ansamblul persoanelor de pe mapamond care au in comun limba folosirea limbii franceze, ea fiind in prezent o comunitate internationala, acoperind cele cinci continente, avand un ideal de inter-intelegere si de fraternitate intre popoare sau indivizi care regasesc in aceasta sinteza dintre aspiratia generala catre universalitate si aspiratia individuala catre identitate. Francofonia in Romania Conform "Raportului asupra starii Francofoniei in lume", publicat in 1990 de catre Ministerul francez al Afacerilor Externe, "un roman din patru ar cunoaste limba franceza si tara ar numara 27% de francofoni". Pe plan pedagogic, conform lucrarii "Starea Francofoniei in lume" a Inaltului Consiliu al Francofoniei, editata in 1991: "la inceputul anului scolar 1990, care a marcat si introducerea limbii franceze in invatamantul primar, incepand de la varsta de opt ani, optiunile parintilor s-au indreptat mai intai catre limba franceza (38%), apoi engleza (26%) si, in fine, germana (20%). La acea data, 161.000 elevi urmareau cursuri in limba franceza, iar Maison parisienne Hatier-Didier edita primul manual corespunzator clasei a II-a curs primar", manual conceput de catre o echipa de profesori romani. In 1993, Hatier-Didier publica primul manual pentru clasa a III-a curs primar, realizat de catre aceeasi echipa. In plus, mai multe filiere francofone pe langa institutii de invatamant superior functioneaza la Bucuresti (Universitatea Politehnica, Academia de Stiinte Economice, Universitatea Tehnica de Constructii, Facultatea de Stiinte politice si Facultatea de Chimie din cadrul Universitatii), Craiova (Facultatea de Electrotehnica), Iasi (Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi") si Timisoara (Institutul Politehnic). Aceste filiere au stabilit legaturi puternice de cooperare cu Agentia Universitara a Francofoniei (AUPELF-UREF). De mentionat, de asemenea, Scoala Doctorala din Bucuresti ce se afla tot sub patronajul Agentiei Universitare a Francofoniei. La aceasta se adauga si participarea Bibliotecii Nationale din Romania la programul Bancii Internationale de Date privind tarile francofone, BIEF. Sa notam, totodata, ca in Romania exista un Institut Francez la Bucuresti, avand drept corespondent un Centru Cultural Roman la Paris, precum si trei Centre Culturale, dupa cum urmeaza: Iasi, Cluj si Timisoara, a caror functionare este urmarea Acordului Guvernamental semnat la Paris in septembrie 1990, intre Romania si Franta, la care se adauga mai multe Aliante franceze. Anul Francofoniei in Romania Organizatia Internationala a Francofoniei organizeaza din doi in doi ani o reuniune la nivel inalt numita Sommet. Intre 28 si 29 septembrie 2006, Romania organizeaza cea de-a XI a editie a Sommet-ului Francofoniei. Conform Ťtraditieiť instituite de Organizatia Internationala a Francofoniei, perioada anterioara Sommet-ului si chiar si lunile ce urmeaza acestui eveniment sunt declarate ŤAnul Francofonieiť in tara organizatoare. Manifestarile din cadrul ŤAnului Francofoniei in Romaniať vor avea o amploare deosebita si implica toate structurile organizate din cadrul OIF: Agentia Universitara a Francofoniei (AUF), Adunarea Parlamentara a Francofoniei (APF), Asociatia Internationala a Primarilor Francofoni (AIPF), Uniunea Presei Francofone (UPF), Asociatia Francofona Internationala a Directorilor de Institutii de Invatamant, Asociatia Internationala a Femeilor Francofone, Conferinta Internationala a Barourilor de Traditie Juridica Comuna, Asociatia Jurnalistilor Presei Francofone (AJPF), Asociatia Internationala a Scriitorilor de Limba Franceza, Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere, etc. Ministerul Culturii si Cultelor in parteneriat cu institutii din subordine, structuri ale societatii civile, misiuni diplomatice ale tarilor francofone, are responsabilitatea de a organiza evenimentele culturale ce reprezinta Anul Francofoniei, in Bucuresti si in tara. Calendarul de manifestari a fost stabilit in urma consultarilor cu reprezentantii Comisariatului General al Francofoniei si cu reprezentanti ai OIF. Importanta realizarii Anului Francofoniei in Romania Realizarea Anului Francofoniei in Romania, in ajunul intrarii in Uniunea Europeana si al ratificarii Conventiei pentru protectia si promovarea diversitatii expresiilor culturale, subliniaza inca o data implicare noastra in promovarea principiilor multiculturalitatii si asumarea unui rol activ in structurile europene si francofone. Anul Francofoniei in Romania se constituie intr-o suita de evenimente de maxima vizibilitate care vor permite publicului roman si francofon o mai buna cunoastere reciproca in spiritul respectului valorilor democratice promovate de Organizatia Internationala a Francofoniei. "Anul Francofoniei in Romania" 2005 Anul Francofoniei in Romania a debutat pe 20 septembrie 2005 cu ocazia Concertului de Gala al Orchestrei Nationale a Frantei care s-a desfasurat pe scena Salii Palatului, in cadrul Festivalului si Concursului International Ť George Enescu ť, organizat de Ministerul Culturii si Cultelor, Guvernul Romaniei si ARTEXIM. Suita de manifestari a continuat cu reprezentarea spectacolului de dans contemporan ŤLa Cit Radieuseť, realizat de Baletul National din Marsilia (Franta) in regia maestrului Frdric Flamand, la Sala Mare a Teatrului National ŤIon Luca Caragialeť din Bucuresti in data de 8 decembrie 2005. De asemenea, in data de 10 decembrie 2005 s-a desfasurat la Teatrul Odeon din Bucuresti, un spectacol de dansuri traditionale din Magreb cu participarea companiei de dans ŤNawal Benabdallahť. Cele doua spectacole au fost organizate de MCC, Artexim si Ministerul Afacerilor Externe prin Comisariatul general pentru Francofonie. "Anul Francofoniei in Romania" 2006 In 2006, MCC participa la organizarea unor evenimente culturale vizibile, alaturi de operatori francofoni: Marile conferinte ale Francofoniei care au debutat pe 30 ianuarie 2005, concertul de gala de la Sala Palatului din data de 20 martie 2006 organizat cu ocazia Zilei Internationale a Francofoniei, Festivalul de Teatru Francofon, Festivalul de Cinema Francofon, ciclul de forumuri ŤEtats generaux de la Francophonieť. MCC a initiat urmatoarele proiecte pe care si-a propus sa le realizeze in cursul anului 2006: un ciclu de 4 conferinte cu titlul Utilisation des Arts dans le developpement des comptences creatives dedicate Teatrului, Literaturii, Dansului si Muzicii, teleconferinta Drepturile de autor si internetul, un Targ al producatorilor de film francofoni urmat de un colocviu si proiectii de film documentar cu tema Filmul documentar incotro?, o expozitie fotodocumentara Brancusi la Muzeul National de Arta din Bucuresti, un workshop international de webjay-ing deschis artistilor romani si francezi, un spectacol de poezie francofona dedicat personalitatii lui Leopold Sedar Senghor la Teatrul National Bucuresti, ateliere de creatie la Sibiu si Bucuresti cu participarea unor mestesugari francofoni, realizarea unui stand francofon si a unui stand Leopold Sedar Senghor in cadrul Targului International de Carte de la Bucuresti, cateva spectacole de teatru cu participarea unor trupe de teatru francofone in cadrul Festivalului National de Teatru de la Bucuresti, 3 spectacole multidisciplinare de dans si muzica francofona cu participarea unor artisti din spatiul francofon european, realizate de asociatia ARFA, si un Festivalul de Dans Francofon la Bucuresti. Pe perioada Sommet-ului, MCC isi propune sa organizeze un concert Debussy, Ravel, Enescu la Ateneul Roman, un spectacol de poezie francofona dedicat personalitatii lui Leopold Sedar Senghor la Teatrul National din Bucuresti, un spectacol de teatru Burghezul gentilom de Moliere la Teatrul National Bucuresti, premiera operei Carmen de Bizet la Opera Romana din Bucuresti. De asemenea, sefii de stat si de guvern vor putea vizita expozitiile organizate de Muzeul National de Arta al Romaniei Parcuri si gradini in pictura clasica romaneasca, Mot a main: Image et ecriture dans lart en Belgique in colaborare cu Delegatia Wallonia Bruxelles la Bucuresti si expozitia Antoine Bourdelle realizata cu sprijinul muzeului Antoine Bourdelle din Paris. Masuri speciale Peste 3.500 lucratori ai Ministerului Administratiei si Internelor (politisti, jandarmi, specialisti ai Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, politisti de frontiera, etc) vor fi implicati in asigurarea masurilor de ordine si siguranta publica in perioada desfasurarii celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei. De asemenea, aproximativ 620 mijloace de transport (inclusiv motociclete si 2 elicoptere) vor fi folosite in cadrul actiunilor specifice derulate in perioada 25 29.09. Pentru gestionarea in bune conditii a responsabilitatilor M.A.I. pe intreaga perioada a reuniunii, la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor, a fost elaborat un Plan general de masuri pentru asigurarea ordinii publice si desfasurarea in siguranta a acestei activitati, care a fost transmis, pentru punere in aplicare, tuturor structurilor subordonate. Una din masurile intreprinse de catre structurile M.A.I. va viza circulatia pe drumurile publice din Bucuresti. Astfel, in perioada 27 - 29 septembrie, Politia Rutiera va introduce restrictii de circulatie - necesare asigurarii deplasarii in bune conditii a coloanelor oficiale - dupa cum urmeaza: - va fi creat un culoar unic in banda 3 de circulatie, pe ambele sensuri, pe Sos.Bucuresti-Ploiesti de la Aeroportul Otopeni pana la Piata Presei Libere. Separarea culoarului va fi materializata prin mijloace auxiliare de semnalizare, fiind interzisa patrunderea pe acesta; - pe Sos.Kiseleff intre Piata Presei Libere si Arcul de Triumf va fi interzisa circulatia autovehiculelor pe segmentul central, aceasta desfasurandu-se pe arterele laterale; - va fi inchisa circulatia pe Sos.Kiseleff intre Arcul de Triumf si Piata Victoriei si in continuare pe Calea Victoriei intre Piata Victoriei si Pod Natiunile Unite, B-dul Natiunile Unite; - va fi inchisa circulatia in perimetrul Palatul Parlamentului respectiv Str. Izvor, Calea 13 Septembrie intre Sos. Panduri si B-dul Libertatii si pe B-dul Libertatii; - la data de 28 septembrie a.c., se va interzice circulatia rutiera pe B-dul Regina Elisabeta si in perimetrul Palatului Cotroceni respectiv Sos.Cotroceni intre Pod Cotroceni si Piata Leu, Str.Dr.Gheorghe Marinescu, B-dul Geniului intre Sos Panduri si Piata Leu. Tot acest traseu, incepand de la Aeroportul Otopeni pana la Palatul Parlamentului, va putea fi traversat doar in urmatoarele puncte: Aeroportul Baneasa, Sos.Bucuresti Ploiesti-B-dul Aerogarii, Piata Presei Libere, Arcul de Triumf, Sos. Kiseleff-B-dul Ion Mincu, Calea Victoriei-B-dul Dacia, Calea Victoriei-B-dul Regina Elisabeta, Calea Victoriei-Pod Natiunile Unite. In acest interval, oprirea autovehiculelor va fi interzisa pe traseele mentionate precum si in perimetrul obiectivelor. La data de 23 septebrie, va avea loc simularea realizarii masurilor din perioada Sommetului, inclusiv prin realizarea culoarului unic. In aceasta zi, precum si in intervalul 27-29 septembrie, semnalizarea rutiera va fi modificata si completata cu indicatoare de orientare. Masurile speciale ce se vor lua la data de 23 septembrie, precum si in intervalul 27- 29 septembrie, vor afecta traficul auto si pietonal atat in perimetrele mentionate cat si in restul Capitalei. Pentru evitarea unor situatii neplacute, specialistii Brigazii Politiei Rutiere Bucuresti recomanda: - evitarea traversarii Capitalei de catre autovehiculele aflate in tranzit; - folosirea cu precadere a mijloacelor de transport public, atunci cand acest lucru este posibil; - respectarea atat de catre conducatorii de autovehicule cat si de catre pietoni a semnalelor agentilor de politie rutiera ce insotesc coloanele oficiale si a celor de pe traseu cu prioritate fata de semnalizarea rutiera si semafoare; - alegerea traseelor ocolitoare sa se faca dupa o informare temeinica prealabila; - evitarea claxonatului abuziv. Masuri de asistenta medicala Activitatile de medicina preventiva la acest eveniment vor fi asigurate de catre compartimentul special al Ministerului Apararii Nationale care va colabora cu reprezentantii Inspectiei Sanitare de Stat a Ministerului Sanatatii Publice. Au fost stabilite si punctele unde vor fi amplasate serviciile mobile de asistenta medicala de urgenta de pe traseele pe care le vor parcurge invitatii. De asemenea, au fost stabilite unitatile fixe de asistenta medicala. S-au desemnat si spitalele care vor asigura, in caz de nevoie, asistenta medicala pentru demnitari. Acestea sunt in principal cu profil de urgenta, dar sunt pregatite si spitale de boli infectioase si de stomatologie. Principalele spitale care vor asigura asistenta medicala de urgenta sunt Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca si Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, precum si Spitalul Clinic de Urgenta Elias, Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni si Spitalul Clinic Sf. Pantelimon. Din punct de vedere al activitatii de boli infectioase este desemnat Institutul de Boli Infectioase Matei Bals, iar pentru activitatea de stomatologie a fost desemnat Spitalul Universitar de Stomatologie Bucuresti. In fiecare dintre spitalele de urgenta desemnate vor fi pregatite special cate 2 sali de operatie sterile si verificate si cite 2 rezerve pentru fiecare specialitate. Nu mai putin de 19 ambulante ale Serviciului de Ambulanta Bucuresti si Serviciilor de Ambulanta din teritoriu vor fi plasate pe intreg traseul stabilit de Serviciul de Paza si Protectie. Fiecare hotel care gazduieste particiantii pe parcursul evenimentului va avea cate un cabinet medical (un punct fix) unde se va acorda asistenta medicala in regim permanent, iar la fiecare locatie de conferinta vor exista cate 2 cabinete medicale. Guvernul Romaniei a aprobat MSP alocarea sumei de 912 mii lei RON din rezerva bugetara pentru organizarea asistentei medicale pe perioada evenimentului. In perioada 25-29 septembrie a.c., Romania, in calitatea sa de membru al Organizatiei Internationale a Francofoniei, va organiza cea de-a XI-a Reuniune la nivel inalt a Organizatiei. Manifestarea este considerata cea mai complexa intalnire internationala gazduita de tara noastra pana in prezent, la ea participand 63 de sefi de stat si de guvern, precum si reprezentanti ai organizatiilor internationale invitate. Romania este considerata a fi un centru important pentru extinderea francofoniei in zona centrala si estica a Europei. Campania de comunicare "Parlez-vous frrrrrancais?" Ministerul Afacerilor Externe, Comisariatul General pentru Francofonie si Saatchi & Saatchi lanseaza campania de comunicare Parlez-vous frrrrrancais?, cu ocazia manifestarilor legate de Anul Francofoniei. Obiectivul actiunii este dezvoltarea unei campanii integrate care sa sustina cele doua evenimente: Bucarest Francophone si cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, utilizand cele mai importante canale media. Campania pregateste publicul bucurestean pentru Zilele Francofoniei ce se vor desfasura in Capitala in perioada 22 30 septembrie 2006. Seria de evenimente Bucarest Francophone este organizata cu prilejul desfasurarii celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei si urmareste familiarizarea publicului roman cu spiritul Francofoniei si promovarea valorilor acesteia. Pentru a suscita interesul pentru limba franceza si Francofonie in general, tinerii romani vor avea posibilitatea sa cunoasca, sa inteleaga, sa experimenteze si sa se identifice cu spiritul si valorile Francofoniei. Conceptul creativ al campaniei sustine aceste obiective, traduse atat prin slogan Parlez-vous frrrrancais? cat si prin cele doua spoturi TV si spotul radio ce vor fi difuzate in perioada 6 30 septembrie. Simpla pronuntare a cuvintelor ce formeaza sloganul declanseaza o gama intreaga de imagini mentale, legate de valorile francofone. Primul spot, Culorile Francofoniei, are o durata de 20 de secunde si anunta desfasurarea celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei urmand a fi difuzat atat in Romania cat si in celelalte tari membre OIF prin intermediul televeziunii mondiale francofone TV5 Monde. Al doilea, creat special pentru seria de evenimente Bucarest Francophone, intitulat Graseierea pleaca de la ideea ca francofonia este contagioasa: R-ul specific frantuzesc este una din caracteristicile principale ale popoarelor francofone, o trasatura la care ne referim ori de cate ori vorbim de Francofonie si vine ca o invitatie de a redescoperi valorile moderne ale acesteia. Spotul radio, denumit sugestiv Francais este bazat doar pe pronuntarea cuvintelor romanesti provenite din limba franceza si va fi difuzat pe opt statii radio, din care patru posturi locale din Bucuresti si patru retele nationale. Campania va beneficia de vizibilitate pe cele mai importante medii de comunicare: TV, radio, presa scrisa, outdoor, web design si POSM-uri. Echipa care contribuie la promovarea campaniei este formata din: Cristina Oanta Managing Director, Saatchi & Saatchi, Mihaela Pascu Creative Director, Saatchi & Saatchi, Larisa Petrini PR Director, Saatchi & Saatchi, Ilinca Apetrei Account Supervisor, Saatchi & Saatchi si Maria Tudor Managing Director, Zenith Media. Spotul a fost regizat de Cristian Mungiu si filmat impreuna cu casa de productie Saga Film. Campania se desfasoara cu sprijinul canalelor TV, radio si presa scrisa care au oferit gratuit spatii de difuzare. Zilele Francofoniei reunesc o serie de evenimente cu acces liber, desfasurate pe strazi sau in locatii unde accesul este permis tuturor. Zilele Francofoniei, reunite sub titlul Bucarest Francophone, reusesc sa acopere o gama variata de interese, de la expozitii si galerii de arta, pana la concerte in aer liber sau piese de teatru. Publicul larg va fi invitat sa asimileze o multitudine de informatii, sa aleaga intre multiple manifestari si sa participe direct la evenimentul care va schimba fata Capitalei, transformand-o intr-un centru cultural european cu o atractie irezistibila. Prin aceste manifestari francofone se urmareste promovarea limbii franceze, a diversitatii culturale si lingvistice, cunoasterea unor spatii geografice noi, evidentierea bogatiei experientelor umane din spatiul cultural francofon, precum si dezvoltarea cooperarii si solidaritatii in scopul stabilirii unor relatii de lunga durata. Al XI-lea Sommet al Francofoniei reprezinta primul eveniment de acest fel organizat in Europa, intr-o alta tara decat Franta. Sunt asteptati sefi de stat si de guvern din cele 63 de state si guverne membre ale Organizatiei Internationale a Francofoniei, reprezentanti ai organizatiilor internationale, ministri de externe, parlamentari, reprezentanti ai presei mondiale. Sprijin guvernamental Executivul sustine organizarea Summit-ului Francofoniei, pentru prima data in Romania, in perioada 25-29 septembrie 2006, la care vor participa sefi de stat si de Guvern din 53 de tari francofone membre si 10 tari observatoare. Guvernul a hotarat suplimentarea bugetului Camerei Deputatilor (Summit-ul va fi organizat la Palatul Parlamentului) cu suma de 2,7 milioane lei noi (27 miliarde lei vechi). Banii vor fi utilizati pentru achizitionarea de bunuri, servicii si lucrari necesare organizarii si desfasurarii la Bucuresti a lucrarilor celei de-a XI-a Reuniuni la nivel de sefi de stat si de Guvern a Organizatiei Internationale a Francofoniei. Fondurile vor fi destinate, de asemenea, amenajarii si dotarii spatiilor din Palatul Parlamentului destinate desfasurarii Summit-ului, finantarii unor cheltuieli de protocol si reprezentare, precum si pentru plata utilitatilor.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: Organizatia  Francofoniei  CRONOLOGIE  INTERNATIONALA 
Comentarii

Raspunde-i

El a scris o carte aici cat biblia

Raspunde-i

Si eu care voiam sa scriu un referat micut

Raspunde-i

bai iostau sa cite sc atata mai bine ma culk decat sa citesc atata pa si larevedere ppppppppppppppppppaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

Raspunde-i

mie imi place sa citesc,dar un articol asa de mare cred ca aproape toata lumea care citeste sar plictisi.

Raspunde-i

Eu nu stau sa citesc atata... daca era mai scurt si mai concret ar fi perfect...

Raspunde-i

Este foarte buna francofonia ,cum spunea si prof.phd.Mircea H.Orasanu darsunt necesare trei etape ,majore ,si cu caracter temporal

Adauga comentariul tau
 
 
Studentie.ro
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook
Publicitate pe Studentie.ro ×