Conflictul iscat de raposatul Pruteanu in jurul conservarii autenticitatii limbii romane pare ca s-a stins odata cu distinsul domn. De la moartea sa, conflictul s-a aplanat si nimeni n-a mai carcotit sau s-a mai aruncat intr-o initiativa justitiara si inflacarata de genul careia s-a dedat cu toata convingerea, membrul Academiei Romane.
In lipsa lui, limba romana a ramas la indemana unei autenticitati flexibile care pare ca se hraneste gurmand din neologisme mai mult sau mai putin inutile.
Avand un cult pentru limba lor, locuitorii din Quebec pun mare pret pe conservarea vocabularului acesteia. In acest sens, stau marturie o serie de reguli clare, nescrise poate, dar de la care nu se face rabat. In primul rand, copiii imigranti sunt inscrisi la scoli frantuzesti unde se face imersiunea de engleza. In caz ca se vrea ca acestia sa invete limba engleza, copiii o vor face pe cheltuiala parintilor, urmand cursurile unei scoli private. Insa ca sa iti poti da copilul la o scoala engleza este obligatoriu ca parintii sa fi facut acest tip de scoala, la randul lor, asa cum este cazul multor italieni sau greci.
Legislatia nu este una absurda, incurajand bilingvismul, insa nu hibridizarea unei limbi. De aici politicienii si anumiti functionari federali au un surplus la salariu pentru bilingvism.
In ceea ce priveste comertul, se poate afirma ca si in acest sector lucrurile stau destul de transant: nu ai voie sa scrii reclame in engleza, ci doar in limba de origine. In cazul anunturilor care trebuie facute bilingv, cum ar fi cele de la metrou,
franceza se scrie mare, iar engleza va avea caractere mai mici.
Acestea sunt doar cateva reguli care functioneaza in Quebec avand drept scop conservarea autenticitatii limbii franceze si deci, impiedicarea oricarui asalt menit sa dea o coloratura pestrita si de prost gust unei comori clasice si valoroase.
Pentru unii absurde, pentru altii, dimpotriva, cum nu se poate mai necesare, aceste reguli nu sunt altceva decat marturia clara a respectului cetateanului pentru propria limba si
cultura.
In Romania, limba aflata in bataie vantului englez reprezinta o situatie mai mult decat comuna. Ramane de vazut cine va alege sa-i ia, diplomat si mai putin excentric, locul lui Pruteanu in razboiul "chimico-gramatical" de curatire a unui grai.
Georgiana VOICU - Editor
Studentie.ro