Pro si contra: Sistemul Bologna

De la Declaratia de la Bologna, care stabilea infiintarea unui nou sistem de invatamant valabil pentru statele membre UE, au trecut deja 10 ani. Intre timp, sistemul Bologna a fost implementat in tara noastra, iar acest fapt a declansat atat reactii pozitive, cat si negative.

Sistemul Bologna si-a propus o multime de schimbari pozitive. Obiectivele concrete stabilite au fost existenta unor diplome care sa poata fi comparate (cu calificari compatibile in toate statele), asigurarea unui invatamant de calitate, la fel in toate tarile care au implementat sistemul Bologna, si recunoasterea diplomelor eliberate la sfarsitul studiilor.

Pe langa toate acestea, sistemul Bologna si-a propus imbunatatirea relatiei profesor-student, a eficientiei comunicarii intre administratie si student si eficientizarea procesului de invatare. Cand vine vorba strict de Romania, aceste trei schimbari sunt printre cele mai importante.

Cum asa? Ei bine, este clar tuturor ca sistemul de invatamant romanesc, fie el si Bologna de cativa ani, nu este nici pe departe ceea ce ne-am dori. Si acest lucru se datoreaza faptului ca implementarea acestuia nu s-a realizat, in tara noastra, conform obiectivelor intiale. Adica, daca in alte tari, spre exemplu, care au adoptat sistemul Bologna, cursurile de la facultate sunt optionale, iar studentii pot opta in functie de preferinte si de numarul de credite alocate cursului respectiv (pentru ca, la final, sa le iasa numarul de credite necesar), la noi cursurile sunt bine fixate in programa, iar studentii nu au altceva mai bun de facut decat sa se conformeze.

Este normal sa fie asa? Bineinteles ca nu. La fel cum nu este normal nici sa avem parte de un sistem de invatamant bazat pe metode de predare folosite acum mai bine de 20 de ani, cand, in prezent, evolutia tehnologiei ne pune la dispozitie o multime de instrumente mult mai adaptate nevoilor si cerintelor studentului zilelor noastre.

Sistemul Bologna este un mecanism centrat pe student, iar acest lucru ar trebui implementat si in Romania. Dupa cum bine stim deja, tara noastra a adoptat sistemul, omitand cateva reforme, cum ar fi cea a cursurilor optionale. In plus, omisiunea s-ar intinde si pe felul in care continua sa fie predate multe dintre cursurile de la facultate (prin metoda dictarii, mai precis) sau pe felul in care este tratat studentul in momentul in care se prezinta la secretariatul unei facultati, in cautare de raspunsuri la diverse probleme.

Este drept ca tara noastra isi revine dupa anii grei ai comunismului, insa nu trebuie ignorat faptul ca suntem in anul 2010, la mai bine de 20 de ani de la Revolutie, cat si faptul ca suntem o tara membra a UE, iar comportamentul nostru ar trebui sa fie pe masura statului dobandit la 1 ianuarie 2007.

Problema sistemului Bologna este spinoasa si poate fi indelung dezbatuta. Nemultumirile noastre, ale studentilor, sunt numeroase, insa pot fi rezolvate, atata timp cat ne implicam si noi in procesul de echilibrare a sistemului Bologna din alte tari cu acela din Romania. Pana la urma, eforturi se fac, atat din partea profesorilor – o parte dintre acestia chiar sunt deschisi, au cursuri interactive, etc. -, cat si din cea a studentilor. Speram, totusi, ca rezultatele dorite sa nu se lase mult asteptate.

Dana Saporan - editor Studentie.ro