Prorectorul UBB: Legea educatiei nu face reforma

S-a spus obositor de mult ca noua lege a educatiei realizeaza reforma invatamantului romanesc intr-o maniera pe care nici o guvernare nu a facut-o. A fost motivul fundamental cu care s-a justificat procedura de aprobare a legii, impotriva si fara acordul celor carora era adresata, graba cu care s-a trecut peste o reala dezbatere printre cei avizati, care lucreaza in invatamant, peste beneficiarii operei educatiei si peste o dezbatere normala in parlament.

Am trecut peste numeroasele clamari ale ministrului si ale reprezentantilor puterii, care au transformat acest elaborat intr-un veritabil miracol, laudat ca va schimba total fata invatamantului romanesc. Am citit cu rabdare si nerabdare, acesta este cuvantul potrivit, stufoasa lege in capitolul destinat invatamantului superior. Spun nerabdare pentru ca s-a publicat tarziu dupa promulgarea ei de presedintele tarii si a fost asteptata de toti cei interesati dupa osanalele ce i-au fost aduse.

Prima impresie care am desprins-o este ca mult clamata reforma nu exista. Nu exista nici o viziune reformatoare, nici articole cu un asemenea caracter. Este un exemplu de cum nu trebuie redactata o lege, elaboratul respectiv fiind un amestec de enunturi generale, confuze si contradictorii, intr-o redactare aproximativa, lingvistic si ortografic, care pune unele probleme, dar nu rezolva nimic. intalnim articole care se contrazic peste numai cateva pagini, care lasa posibilitati de interpretare dintre cele mai diverse, incat  fiecare intelege din aceasta lege ce doreste sau ce vrea sa doreasca.

Nu mai vorbesc ca multe dintre acestea au fost formulate si rezolvate cu multi ani inainte si ca prea putine sunt noutati. Acestea nu au in vedere progresul invatamantului si al cercetarii, al calitatii actului de educatie cu care a incercat sa se legitimeze in sfera opiniei publice.

Sunt vehiculate intentii, dar nu rezolva nimic din aspectele fundamentale ale invatamantului superior. Modifica doar forma de alegere a structurilor si functiilor academice, se pare ca a fost principala preocupare, dar lasa neorganizate programele de studii la nivel licenta, master si doctor sau cercetarea stiintifica.

Si ceea ce parea nou, dubla specializare la nivel licenta, programele de joint-master sau master international nu au rezolvata finalizarea studiilor prin acte de studii la nivelul exigentelor europene. Romania nu poate finaliza proiectele de cooperare cu partenerii internationali in domeniul universitar, pentru ca legea nu prevedere nimic in privinta diplomelor in cotutela, a dublei diplome s.a. 

 Mai mult, este desfiintat doctoratul la  fara frecventa, limitand mult accesul la studiile doctorale ale celor care nu au avut posibilitatea sa o faca. Masteratul este pompos clasificat in vocational, stiintific sau didactic, dar nimic nu se spune despre misiunea si finalitatea acestuia, despre legatura cu doctoratul. Prevederile privind finantarea programelor de studii la diferite forme de invatamant sau cicluri sunt evazive sau confuze.

Ca masura de prevedere s-a afirmat ca legea asigura un cadru pentru schimbarea in invatamant, dar prevederile ei foarte generale sau numai enunturi reclama alte reglementari complementare, ce presupun un efort mult mai mare decat cel depus la asumarea actualei legi. Pentru ca aceasta nu solutioneaza nimic, reia tot ceea ce a fost bun in prevederile anterioare, nu inoveaza nimic in continut, mimeaza schimbarea in forma, lasand pe cei care lucreaza in invatamantul superior intr-o ceata care va costa Romania si universitatile romanesti mult timp de aici inainte. Asa cum marturisea un matematician, este o culegere de probleme fara solutii si fara rezolvari.
 

Nicolae Bocsan
Prorector, Universitatea Babes-Bolyai

Sursa: UBB