1070 vizualizari | Fii primul care comenteaza
ATELIER SI DEZBATERI PUBLICE, 19 - 23 Aprilie 2011
Atelierul SELF PUBLISHING IN TIMES OF FREEDOM AND REPRESSION are drept fundal istoria complexa a publicatiilor independente romanesti, ramasa inca prea putin cunoscuta si cercetata. Sub regimul Ceausescu, reglementarile impuse de stat asupra domeniului cultural si artistic erau extrem de aspre, astfel ca in Romania productia de publicatii independente infloreste abia odata cu inceputul anilor ’90.
In ultima vreme, cenzura ideologica este inlocuita de constrangerile economice, financiare sau tehnice. Consideram ca publicarea ca modalitate de exprimare si samizdatul ca forma a sa, nascut in conditii opresive specifice, comune mai multor tari din Europa de Est, merita o atentie speciala ce ar putea arunca o lumina noua asupra sensurilor publicatiei independente, asupra formelelor sale si asupra provocarilor sale contemporane.
Care sunt astazi noile forme ale cenzurii? Care sunt limitele si mijloacele exprimarii / cenzurii de sine si ale libertatii de exprimare? Care este rolul tipariturii in epoca internetului si a retelelor de socializare?
Partea practica a atelierului consta in producerea unei publicatii pe tema cenzurii. Marco Balesteros & Sofia Goncalves (Portugalia), Renata Catambas (Portugalia/Olanda), Rafaela Drazic (Croatia), Elenora Farina (Italia), Ward Heirwegh (Belgia), Tzortzis Rallis (Grecia/UK), Katarina Sevic (Serbia/Ungaria), Golie Talaie (Iran /Olanda), Paul Wiersbinski (Germania) vor dezvolta continutul si formatul editorial al unei publicatii care se va tipari dupa terminarea atelierului.
SELF PUBLISHING IN TIMES OF FREEDOM AND REPRESSION / Publicatiile independente in vremea represiunii si a libertatii de expresie este un proiect al Centrului de Introspectie Vizuala/Asociatia peluspatru, initiat si conceput de Anca Benera si Arnold Estefan.
Acest proiect a fost finantat cu sprijinul Comisiei Europene. Aceasta comunicare reflecta numai punctul de vedere al autorului si Comisia nu este responsabila pentru eventuala utilizare a informatiilor pe care le contine.
In cadrul atelierului va avea loc si o serie de dezbateri publice:
Marti, 19.04. 2011, ora 19:00/ LIA PERJOVSCHI/ Sens
Arta s-a schimbat; estetica nu mai este suficienta. Sa critici fara sa propui ceva este un lucru depasit. Sa faci tot ceea ce poti cu ceea ce ai (pe baza unei perspective globale/locale/personale) poate constitui o forma de arta.
Miercuri, 20.04. 2011, ora 19:00/ Dr. PIOTR RYPSON/ De la Underground la Overground.
Presa si publicatiile poloneze de underground si de samizdat reprezentau un fenomen foarte raspandit in anii ’80. Sute de titluri abordau subiecte de natura politica, economica si religioasa. In paralel cu acestea s-a dezvoltat un circuit independent al publicatiilor de arta, avandu-si radacinile in samizdatul artistic al anilor ’60 si ’70. In prelegerea sa, Piotr Rypson va prezenta principalele publicatii artistice si literare din acea vreme si va evidentia modul in care acestea au pregatit terenul pentru reaparitia revistelor culturale in ultimul deceniu.
Miercuri 20.04.2011, ora 20:00/ VASILE ERNU/ Noile forme de protest in fostul spatiu sovietic: de la tweeter la revolte de strada.
Marea parte a spatiului exsovietc a intrat in anii 2000 printr-un profund proces de depolitizare. „Capitalismul cu fata umana” a acaparat totul, iar cele mai importante grupuri sociale si culturale, fie s-au apropiat prea mult de puterea politica, fie s-au indreptat spre zona profitului cu orice pret. Oaze de independenta fata de structura birocratico-comerciala dominanta a Puterii au devenit o raritate. In acest sistem de control soft dominant au aparut totusi diverse grupuri independente, care au venit cu forme de reflectie si actiune alternative. Cum au putut ei sa se organizeze, care sunt formele de protest la care au recurs? Cum se dezvolta aceste retele si ce se mai intampla pe frontul de Est?
Joi, 21.04.2011, ora 19:00/ OLGA ZASLAVSKAYA/ Arhivarea rezistentei: Samizdatul si arhivele sale
Cercetarea recenta a situatiei speciale a samizdatului ca documentatie de arhiva a scos la iveala felul in care poate fi distrusa integritatea memoriei scrise. Documentele si artifactele produse in mediul underground al tarilor din fostul bloc sovietic au fost excluse din politica de conservare pe termen lung. In acelasi timp, singularitatea contextului istoric care a motivat aparitia si raspandirea samizdatului a generat si logica speciala a circulatiei acestuia.
O parte semnificativa din documentele apartinand samizdatului au fost scoase ilegal din tarile comuniste in Occident, sfarsind in numeroase organizatii si colectii particulare din strainatate. Caracterul dispersat al surselor arhivistice ale samizdatului are un efect negativ asupra calitatii cercetarii in acest domeniu. Unul dintre obiectivele principale ale Asociatiei Internationale [de Cercetare] a Samizdatului il constituie identificarea si elaborarea unor posibile solutii de depasire a problemei degradarii materialelor de samizdat atat la nivel fizic, cat si „virtual” — in memoria colectiva a prezentului si in beneficiul memoriei culturale a generatiilor viitoare.
Joi, 21.04.2011, ora 20:00/ DAMIANA OTOIU/ Strategii de cenzura si propaganda in Romania Stalinista. Imitare a modelului sovietic.
Damiana Otoiu este doctor in Stiinte politice al Université Libre de Bruxelles si al Universitatii din Bucuresti. Este asistent universitar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti si cercetator afiliat CEVIPOL (Centre pour l’Étude de la Vie Politique), Université Libre de Bruxelles. Din 2010 coordoneaza departamentul “Exil si minoritati” din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), Bucuresti.
Una dintre publicatiile sale recente este “Reconfoguring the Urban Space in (Post) Communist Romania. The case of the Jewish Community” in Tovi Fenster (ed.), Remembering, Forgetting and City Builders (Surrey:Ashgate,2010)141-158. Teme de cercetare: relatia cu proprietatea in regimurile comunist si post-comunist; arhitectura si putere in Romania comunista; politica diasporei transnationale si istoria comunitatii evreiesti din Romania (dupa 1945).