SEDATIVE SI SOMNIFERE

5902 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

1. Tranchilizante Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comerializate pe piata germana, locul nti a fost tinut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran şi Praxiten (oxazepam). ntre timp, diazepamul a fost nlocuit de alte benzodiazepine care i-au luat locul de frunte. n Republica Federala Germania, pe piata mdicamentului se gasesc, n principal, urmatoarele tranchilizante: Denumire comerciala Lexotanil Librium Valium Tranxilium Dalmadorm Tavor Nobrium Mogadan Adumbran Praxiten Demetrin Rohypnol Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria benzodiazepinelor. Actiune: Tranchilizantele din categoria benzodiazepinelor nu se deosebesc ntre ele n mod esential, n ceea ce priveşte actiunea lor. Industria farmaceutica ofera mereu produse noi. Tranchilizantele au n primul rnd o actiune calmanta, antiagresiva, anxiolitica şi un oarecare efect tonic-antidepresiv. n plus, majoritatea tranchilizantelor are şi o actiune de relaxare a musculaturii voluntare. Diazepamul poate fi utilizat, n afara de aceste indicatii, şi la tratamentul imediat al crizelor epileptice. Apoi, tranchilizantele au un efect de distantare fata de durere şi de inducere a somnului, fara a suprima nsa fazele de vis (somnul paradoxal - n.tr.), aşa cum o fac barbituricele. Tranchilizantele au devenit - dupa alcool - drogul natiunii nr. 2, probabil, pentru ca "ajuta" la depaşirea situatiilor de stres neplacute de la locul de munca sau din mediul familial, pentru ca amelioreaza senzatiile de frica, neliniştea şi frustrarea şi permit relaxarea fizica şi psihica. Mediul nconjurator este vazut ca prin nişte "ochelari roz", sunt "diluate" contradictiile, conflictele chinuitoare din trecut şi pierd semnificatia, totul devine mult mai placut şi prietenos, iar viata este mai uşor de trait. Abuz şi dependenta Fara ndoiala, consumul cronic de benzodiazepine n doze mari poate duce, n cazuri individuale, la euforie, instalarea tolerantei şi, n final, la dependenta. Tipul de dependenta corespunde celui fata de alcool şi barbiturice. Deoarece benzodiazepinele nu se metabolizeaza prin ficat, potentialul de dependenta priveşte n special domeniul psihic. n cazul supradozarii tranchilizantelor pna la 1 g este posibila instalarea unui somn de 48 de ore. Riscurile abuzului: Psihice - plafonare n plan afectiv, apatie, lipsa trairilor emotionale - slabirea creativitatii - incapacitatea rezolvarii conflictelor - pierderea simtului raspunderii - comportament social neavenit - mai rar: manii, accese de furie, halucinatii, psihoze - cimentarea unor relatii sociale nesatisfacatoare - posibil, amplificarea starilor depresive Consecinte pe termen lung: Deoarece benzodiazepinele actioneaza doar simptomatic şi nu rezolva cauza problemelor, acestea nu se rezolva, conflictele nu se pot solutiona, iar frica - cu rol de semnal de alarma - nu mai este perceputa ca atare. Se ajunge la aşa-numitul efect rebound (de recadere - n.tr.), manifestat prin insomnie n primele ore ale diminetii, creşterea n greutate, pierderea libidoului, stare generala de slabiciune, buimaceala, dezinteres şi mahmureala. Abstinenta şi fenomene de sevraj: Abstinenta de la benzodiazepine este extrem de dificila şi se realizeaza printr-o reducere lenta a medicamentului pna la eliminare totala. Fenomene de sevraj: Anxietate, insomnie, tulburari circulatorii şi tulburari gastro-intestinale, crize convulsive. O problema speciala este politoxicomania: Multi dependenti de medicamente consuma concomitent mai mult preparate. Ei iau, de exemplu, un barbituric puternic contra tulburarilor de somn, dimineata un produs stimulant, iar ntre acestea un tranchilizant. Multe medicamente prezinta interactiuni nefaste, mai ales n combinatie cu alcoolul. Bunaoara, pot prelungi sau ntretine timp ndelungat starea de ebrietate indusa de alcool. Alteori, pot ameliora fenomenele de sevraj. Dependentii de opiacee abuzeaza şi ei de tranchilizante, att pe cale orala, ct şi pe cale intravenoasa, de exemplu atunci cnd şi injecteaza "Rohypnol ". 2. Somnifere Sumar al principalelor clase de somnifere: a) Barbiturice, de ex.: Luminal (Fenobarbital) b) Bromuri, de ex. Adalin (bromuree) c) Cloralhidrat/Paraldehyd, de ex. Chloraldurat d) Alte categorii de substante, de ex. Distraneurin (clometiazol), utilizat n terapia de dezalcoolizare (produsul i.v. a fost retras de pe piata franceza, producatorul Astra Zeneca a retras ntreaga productie din cauza gravelor efecte adverse. Nu se mai gaseşte forma pentru administrare i.v. - n. tr.) e) Perparate combinate periculoase, de ex. Mandrax (metaqualona) Barbiturice: Barbituricele induc un somn asemanator narcozei (suprima fazele de vis/somn paradoxal). Efecte secundare: Efectele nedorite sunt rare, la doze normale, şi de regula nu sunt sesizate din cauza actiunii principale a medicamentului, ele aparnd n somn. Pot nsa sa apara: somnolenta n timpul zilei, tulburari de echilibru, "stare de betie", mersul ebrios şi tulburarea capacitatii de discernamnt. Rareori, apar: depresia respiratorie, stare de excitatie nervoasa, dezorientare (frecvent la persoane mai n vrsta), hipotermie, tulburari de dinamica sexuala, dureri musculare şi articulare. Barbituricele interfereaza cu capacitatea de a conduce un autovehicol şi reduc, n general, atentia. Consumul concomitent de alcool este cel care evidentiaza sau potenteaza n mod periculos aceste efecte adverse, deorece ambele substante trebuie prelucrate (metabolizate) de ficat. Riscul de dependenta: Consumul de barbiturice poarta cu sine un mare risc de dependenta, deoarece doza trebuie marita deja la cteva zile, pentru a atinge efectul initial. De asemenea, primele fenomene de sevraj - nelinişte, iritabilitate şi insomnie - apar deja dupa primele doua saptamni de consum. Barbituricele induc o tulburare severa a caracterului somnului normal, prin faptul ca suprima fazele de vis (somnul paradoxal) necesare pastrarii echilibrului psihic. Consumul pe o perioada ndelungata induce modificari insidioase de personalitate. n baza caracterului aproape identic al dependentei de alcool şi al celei de barbiturice, ambele sunt incluse de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) n aceeaşi categorie de dependenta. Spre deosebire de tranchilizante, marja de siguranta dintre doza terapeutica şi cea toxica este foarte redusa, fapt recunoscut şi exploatat de multi oameni. Intoxicatia severa ramne şi azi o metoda raspndita de suicid. O intoxicatie acuta cu barbiturice va provoca paralizarea progresiva a centrului respirator şi prabuşirea functiilor circulatorii. Compuşi cu brom ai ureei: Aceste substante sunt legaturi chimice ntre uree şi brom care, n ansamblu, au un efect mai slab dect barbituricele. n momentul ntrarii n circuitul metabolic al organismului, ele se depoziteaza la diferite nivele, deoarece bromul se elimina doar lent din organism. Rezulta, n final, o intoxicatie cronica insidioasa cu brom, aşa-numitul bromism, cu: stari de confuzie, pierderea memoriei, delirii n cazurile grave, dermatite, stranut, conjunctivita; sunt posibile hemoragii punctiforme la nivelul tegumentului şi al mucoasei. Legaturile brom-uree prezinta şi ele un risc mare de toleranta şi dependenta. Paraldehida şi cloralhidratul: Din cauza gustului lor execrabil, aceste substante nu sunt folosite mai niciodata ca stupefiante. Scena consumatorilor de droguri: Au existat şi exista mereu preparate populare n rndul consumatorilor, precum Luminalul (fenobarbital), Nembutal (pentobarbital), Rosimon şi Mandrax (metaqualona). Acestea, alaturi de altele, sunt adesea combinate cu droguri cu efect stimulator. Cnd scade efectul unui drog "speed" sau atunci cnd acesta devine insuportabil - n urma consumului cronic - somniferele ajuta la surmontarea insomniei de origine chimica.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Adauga comentariul tau
 
 
Studentie.ro
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook
Publicitate pe Studentie.ro ×