Simpozionul Gandind si construind Europa, ieri si azi

In perioada 18-19 martie 2011, Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti a organizat Simpozionul studentesc Gandind si construind Europa, ieri si azi.

In prima zi a evenimentului, profesorul Marian Balan, indrumatorul stiintific al simpozionului, a tinut cuvantul de deschidere in amfiteatrul "Mircea Florian" si l-a introdus pe invitatul special simpozionului, Dan Parvu, realizator de programe la Radio France Internationale (RFI).

Dan Parvu si-a inceput discursul prin a afirma punctul sau de vedere cu privire la Europa. Continentul european este un spatiu acordat gandirii libere, "un spatiu de a te construi pe tine vizavi de incercari ale altora de a te modela". El considera ca generatia tanara este Europa, iar aceasta nu trebuie sa mai gandeasca in termenii "noi si Europa", ci, incepand din 2007, "noi suntem Europa" pentru ca ne aflam pe drumul integrarii istorice si biologice. Daca generatia tanara din care a facut parte si Dan Parvu era una a carei modalitate de a actiona era daramarea unui zid, modalitatea de actiune a generatiei tinere de astazi este cea a constructiei. A actiona este un concept care apartine tuturor, iar romanii nu ar mai trebui sa gandeasca in baza unor neputinte sau a unor cadre contextuale.

Invitatul a subliniat faptul ca Europa ne propune o scara de gandire continentala in care cei care genereaza actiune fac istorie si, astfel, romanii nu mai sunt pasivi, ci devin parteneri activi. Ceea ce noi traim astazi este o forma de unificare a Europei pe care mai multe personalitati si popoare au propus-o de-a lungul istoriei: marele model al Imperiului Roman – model de spiritualitate; Imperiul lui Napoleon Bonaparte.

Dan Parvu mentioneaza in discursul sau conceptul de credinta, care a stat la baza convulsiilor pe care Europa le-a generat lumii intregi. Afirmatia sa, "Noi suntem ca o coca", evidentiaza faptul ca oamenii cred neconditionat ceea ce li se spune. Actul credintei este cuplat de asa-zisul adevar pe care ideologiile cred ca il au si care se transforma in credinte, propunad o religie laica facuta de om pe baza logica. Faptul ca suntem europeni nu trebuie sa ne impiedice sa gandim, sa avem atitudini libere de gandire.

Pentru romani, a fi european inseamna a fi altceva, a avea ceva in plus, parand ca mai este loc de altceva. in Europa nu exista perfectiune, dar exista o tendinta de echilibrare, de reglementare, aparent o formula de succes la scara umana. in plus, Europa se caracterizeaza printr-o activitate perpetua care reprezinta un tip de activitate prin care sa construiasca pentru sine si pentru celalalt.

Dan Parvu a concluzionat ca nu ar trebui sa mai vedem in Europa un model, ci sa intelegem Europa pentru a corespunde standardelor europene.

Prima prezentare din cadrul Simpozionului, intitulata Gandind si construind Europa – Harta lui Sebastian Munster. Simbol si geopolitica in Europa Secolului al XVI-lea, i-a apartinut lui Daniel Iosif, doctorand la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie. Dupa mentionarea catorva date biografice ale germanului Sebastian Munster, Daniel Iosif a prezentat Harta Europei din secolul al XVI-lea care ilustreaza metamorfoza continentului european intr-o femeie, mai exact intr-o regina. Interpretarea acestei harti este strans legata de simboluri. Femeia ca simbol al fecunditatii in Evul Mediu si Renastere se refera la faptul ca Europa a produs idei si tehnologie. Mai mult decat atat,  Europa vazuta ca o regina are conotatii politice si geopolitice, subliniind importanta sa in procesul descoperirilor geografice si al colonizarii continentelor. insa, ceea ce se remarca in aceasta harta sunt partile corpului care devin simboluri sugestive pentru continentul european in acea vreme. Capul este reprezentat de Peninsula Iberica, deoarece Spania era prima putere a Europei in secolele al XV-lea – al XVI-lea datorita comertului si posesiunilor coloniale. Inima este reprezentata de Boemia, mai exact de orasul Praga, care era una dintre primele unitati politice ale Evului Mediu, avand functie de capitala a Sfantului Imperiu Roman si fiind orasul unde s-a infiintat prima universitate din Europa Centrala. Mana dreapta si crucea este reprezentata de Vatican, situat in Peninsula Italica. Aceasta simbolizeaza crestinismul si Europa ca salvatoare a lumii, aparand ideea de unitate religioasa, ideea unei Europe crestine.

O alta prezentare a fost Deconstructia Europei, realizata de Dumitru-Teodor Istan, student la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Filosofie. El a inceput prezentarea printr-un citat al lui José Ortega y Gasset care face referire la "omul masa" si care trimite la prerogativele marxismului si ale comunismului. Dumitru-Teodor Istan considera ca regimul comunist a luptat impotriva ideii de europenitate, desi mai exista astazi nostalgici ai comunismului. Spre deosebire de nazism, care a facut victime si pe care oamenii il reprima, comunismul tinde sa "infloreasca" in mintea unor oameni, adauga acesta. Desi sunt doua regimuri diferite, ambele sunt definite de notiunea de totalitarism. Nazismul este o misare extremista, spre deosebire de comunism care are un caracter evaziv, fiind considerat o prefacatorie pentru ca propunea un ideal care nu era al oamenilor. Astfel, marxismul reprezinta un sistem utopic intr-o societate in care toti sunt diferiti si care nu propunea dezvoltarea propriului plan.

Din punctul de vedere al lui Dumitru-Teodor Istan, europenitatea nu inseamna a satisface nevoile de baza pe care le propunea comunismul ("casa", "masa"). Astfel, deconstructia Europei este reprezentata de acea perioada in care comunismul a ingradit liberatea si responsabilitatea omului.

Lucrarile pe sectiuni au fost urmate de o masa rotunda, cu titlul Cum vad eu Europa?, moderata de conf. dr. Liliana Popescu.