TRUMAN, HARRY S. (1884-1972)

Primul presedinte al Statelor Unite care a ocupat aceasta functie o data cu incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a nascut la 8 mai la Lamar, in statul Missouri. Provenea dintr-o familie de conditie modesta, tatal sau ocupandu-se cu comertul de catari, iar mai tarziu de arendarea unei ferme. A debutat relativ tarziu in politica, ocupand initial diverse slujbe marunte: curier, vanzator, functionar bancar, fermier. S-a inrolat voluntar in armata S.U.A. in timpul Primului Razboi Mondial, fara a lupta efectiv pe frontul francez unde a fost detasat. La revenirea din razboi a fost avansat la gradul de maior. In 1919 s-a casatorit cu Elisabeth Wallace, pe care o cunostea inca din anii liceului. Beneficiind de sprijinul liderului Partidului Democrat din Missouri, Tom Pendergast, T. a fost ales in 1922 judecator districtual in Kansas City, iar in 1926 a obtinut postul de judecator-sef al districtului Jackson, post pe care l-a detinut pana in 1934. In acelasi an a fost ales senator, din partea democratilor, afirmandu-se, in general, ca un sustinator al politicii New Deal promovata de presedintele Franklin Delano Roosevelt. Reales senator in 1940, a activat in cadrul Comitetului senatorial pentru controlul asupra cheltuielilor militare, fapt care i-a adus un prestigiu de necontestat. In momentul depunerii candidaturii lui Roosevelt pentru cel de-al patrulea mandat ca presedinte al S.U.A., Partidul Democrat l-a desemnat pe T. pentru postul de vicepresedinte. In conditiile stingerii din viata a lui F.D. Roosevelt la 12 aprilie 1945, T. a ajuns automat presedinte al Statelor Unite. Lui i-a revenit sarcina de a conduce S.U.A. in ultima perioada a celui de-al Doilea Razboi Mondial, pentru infrangerea Japoniei. In prezenta sa, la 26 iunie 1945, in cadrul Conferintei internationale de la San Francisco, era semnata Carta Natiunilor Unite, document care sta la baza formarii Organizatiei Natiunilor Unite. A participat personal la ultima conferinta interaliata din perioada razboiului (Postdam, iulie-august 1945) unde s-au discutat probleme legate de reorganizarea Europei postbelice si infrangerea Japoniei. In timpul participarii la Conferinta, T. a luat una dintre cele mai controversate decizii din perioada exercitarii mandatului sau prezidential: utilizarea bombei atomice impotriva oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki (la 6 si, respectiv, 9 august 1945) cu scopul de a grabi capitularea Japoniei si deci incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Se deschidea insa era santajului atomic, care avea sa devina caracteristic pentru perioada postbelica a razboiului rece. Dupa razboi, T. a impus pe plan intern un set de reforme care vizau refacerea economiei americane si prevenirea inflatiei, inspirat partial din programul economic al predecesorului sau, F.D. Roosevelt. Planul presedintelui T. se numea Fair Deal. Pe plan extern, o data cu lasarea cortinei de fier (expresie utilizata de W. Churchill la Fulton, in 1946, pentru a desemna bariera dintre statele democratice si cele cu regimuri politice comuniste) administratia americana a elaborat doctrina numita Containement policy, de stavilire a extinderii comunismului. Aceasta a fost dublata de sporirea cheltuielilor militare americane, de lansarea Planului Marshall prin care erau ajutate economic democratiile occidentale distruse de razboi si de Doctrina Truman care avea in vedere apararea intereselor americane in Mediterana orientala (Grecia si Turcia) in fata eventualei expansiuni a influentei sovietice. Totodata, au fost luate masuri pentru refacerea rapida a Japoniei, mai ales in conditiile transformarii Chinei in stat comunist. In 1950, in momentul izbucnirii razboiului din Peninsula Coreea, a decis implicarea directa a armatei americane de partea Coreei de Sud (razboi incheiat in 1953), atacata de trupele nord-coreene comuniste sprijinite de China si U.R.S.S. Atitudinea net anticomunista adoptata de T. in politica externa s-a reflectat si pe plan intern in controversatele actiuni de anihilare a retelelor comuniste de pe teritoriul S.U.A. determinate de aplicarea legii pentru securitatea interna (1947) - The Loyalty Order. Anchetele, procesele si condamnarile legate de aceasta politica au ramas in istoriografia americana sub denumirea de vanatoarea de vrajitoare. Dupa expirarea celui de-al doilea mandat prezidential, in 1953, T. a scris volumele de memorii Year of Decisions si Years of Trial and Hope. A murit la 26 decembrie 1972, fiind inmormantat in fata bibliotecii din Washington, ce in prezent ii poarta numele.