Daca un tinar a terminat o facultate, trebuie sa stie ca poate cere la prima angajare minimum 880 de lei, brut pe cartea de munca. Semnarea Contractului Colectiv de Munca la 26 decembrie 2006 a schimbat radical piata muncii pentru ca, practic, nimeni nu poate scapa de aceste prevederi, acest Contract Colectiv avind putere de lege asupra tuturor persoanelor juridice. O alta veste buna este aceea ca acest Contract Colectiv de Munca va fi valabil pina in 2010 inclusiv.
Nu toti romanii care au o diploma universitara vor putea cere pe cartea de munca salariul minim brut de 880 de lei. Principala conditie pentru a beneficia de aceasta suma este incadrarea pe un post care sa presupuna studii superioare. Cu alte cuvinte, daca un absolvent este
angajat pe o pozitie de functionar de birou sau de muncitor necalificat, acesta nu poate cere un salariu minim de 880 de lei. Insa exista o grupa de meserii din Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) ce necesita studii superioare. Stela Mirea, specialista Ministerului Muncii pe COR, spune ca prevederea referitoare la cei 880 de lei se aplica doar „grupei specialistilor cu ocupatii intelectuale si stiintifice“, dar nu neaparat unei grupe mult mediatizate, aceea a legiuitorilor, a inaltilor functionari publici sau a managerilor de companii private si de stat.
Pot cei 880 de lei sa ii tina in tara pe studentii care termina facultatile romanesti, in speta fizicienii, matematicienii, inginerii, specialistii in biologie, agronomie, stiintele vietii, profesorii, specialistii in ocupatii intelectuale, ale caror studii sint remunerate de doua ori cit salariul pe economie? Ciprian Ciucu, expert al unei fundatii specializate in dezvoltarea de programe educationale la Centrul Educatia 2000+, spune ca raspunsul este categoric nu. „Cei 880 de lei reprezinta aproximativ 250 de euro, care sint insuficienti pentru categoriile/disciplinele enumerate, dintre care majoritatea sint tehnice. Iar absolventii de invatamint superior cu
specializare tehnica sint foarte pretuiti si cautati atit in
Uniunea Europeana, cit si in
SUA, unde oferta financiara pentru aceste categorii/specializari este superioara“, spune Ciucu. Consultantul in afaceri Adrian Stanciu completeaza ideea spunind ca piata muncii e libera si competitiva, asa ca cei buni vor avea salarii mari, iar ceilalti nu. „Daca o firma vrea sa-si pastreze oamenii nu are nevoie de ajutor de la Guvern care sa invete cum sa o faca. Masura celor 880 de lei are un rol pur populist“, incheie Stanciu. Cu toate acestea, un efect al acestei masuri ar putea fi simtit in zonele mai sarace din Romania, acolo unde deja sint
angajati absolventi de
universitati. „Ei ar putea fi motivati sa ramina in respectivele posturi daca acesta este salariul de pornire. Pentru cei din mediul rural care doresc sa ramina aproape de casa si care reusesc sa-si gaseasca posturi pentru care este nevoie de studii universitare, aceasta masura este bine primita“, conchide Ciucu.
Un alt unghi din care poate fi privita masura celor 880 de lei este acela ca, o data ce tinerii vor sti care sint domeniile in care studiile superioare sint si remunerate mai bine, se vor gindi de doua ori inainte de a alege o facultate la intimplare. Un studiu al Centrului Educatia 2000+ remarca faptul ca romanii de astazi nu prea fac legatura dintre educatie si bani.
„Alocarea unei sume minime pentru posturile care necesita studii superioare nu poate fi interpretata decit ca un semn al dorintei de a readuce aceasta forma de invatamint la prestigiul ce i se acorda in trecut“, este de parere Ciprian Ciucu de la Educatia 2000+. Pe de alta parte, angajatorul Adrian Stanciu spune ca el nu a platit nici un om cu 880 de lei, pentru ca nu poate atrage „nici un om de calitate la acest tip de salariu, iar ce zice Guvernul ma preocupa foarte, foarte putin“. El adauga ca nu salariul minim pe economie e metoda de a motiva oamenii, ci cererea si oferta. „Economia plateste atit cit poate sa plateasca si cit are nevoie sa plateasca pentru a-si tine oamenii. Cresterea salariilor si retentia tinerilor vor fi un fenomen natural in care statul nu are de ce sa se bage“, continua Adrian Stanciu, spunind si ca statul ar trebui sa educe suficient de multi tineri astfel incit, chiar daca unii pleaca, sa mai ramina suficienti care sa serveasca economia romaneasca.
Consultantul aduce ca argument cazul Indiei, tara cu cel mai mare „brain drain“ din lume. „
India produce 700.000 de ingineri pe an. Poate sa-si permita sa piarda 100-200.000 care au dus faima Indiei in lume ca tara cu pregatire
tehnica de virf si au adus inapoi investitii directe de sute de miliarde. La noi, Guvernul nu se ocupa de ce e nevoie si se ocupa fix de ce nu e nevoie, totul pe considerente de populism si vizibilitate electorala“, incheie pragmatic Stanciu.
Cine poate cere 880 de lei:
*angajatii care indeplinesc sarcini profesionale care necesita cunostinte de inalt nivel in stiinte fizice, biologice, sociale si umane
*cei care intreprind analize si cercetari, elaboreaza concepte, teorii si metode
*cei care aplica in
practica cunostintele dobindite sau avizeaza lucrari realizate in domeniul respectiv
*cadrele didactice care predau in invatamintul de diverse grade teoria si
practica uneia sau a mai multor discipline
*cei care instruiesc si educa persoane handicapate
*specialistii care ofera consultatii in domeniile comercial, juridic si social
*
Licenta dubleaza salariul
Prevederile noului Contract de Munca la nivel national (CCM), valabil de la 1 ianuarie 2007 pina in 2010, prevad un coeficient de salarizare mai mare pentru romanii care sint angajati pe posturi ce impun ca si conditie o diploma de invatamint superior. Astfel, acestia trebuie sa primeasca de doua ori mai mult decit salariul minim ce a fost stabilit la nivel de unitate, care pleaca de la salariul de baza minim brut negociat de 880 de lei.