SUSPENDAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

Alaturi de modificarea contractului individual de munca, suspendarea tinde sa repuna in discutie termenii initiali ai contractului. Pe timpul suspendarii, obligatiile partilor (a angajatului de a presta munca si cea a patronului de a avansa plata drepturilor salariale) inceteaza sa-si mai produca efectele. Celelalte drepturi si obligatii ale salariatului pot subzista, daca nu exista dispozitie contrara in conventiile relevante (contractul individual si cel colectiv de munca) si in regulamentul de ordine interioara. In situatia in care cauza suspendarii este imputabila salariatului, acesta nu se va mai putea prevala de nici un drept aferent calitatii sale. Suspendarea de drept a contractului Contractul de munca se poate suspenda de drept (ope legis in virtutea legii), prin acordul partilor sau in mod unilateral. Suspendarea de drept a contractului este urmarea survenirii unor evenimente care fac in mod obiectiv imposibila prestarea muncii. Art. 50 din Codul Muncii enumera situatiile cand intervine suspendarea de drept: concediul de maternitate. Pe durata efectuarii concediului de maternitate (pre si postnatal), persoana in cauza primeste o indemnizatie specifica, determinata prin luarea in calcul a salariului de baza, a sporurilor, a stagiului de cotizare (noua terminologie folosita de Legea pensiilor pentru vechimea in munca) si a numarului de copii. concediul pentru incapacitate temporara de munca. Potrivit art. 175 din Codul Muncii, patronul e tinut sa plateasca prime de asigurare pentru preluarea riscurilor de accidente de munca si boli profesionale de catre societatile de asigurari. carantina. Aparitia unei boli molipsitoare in cadrul firmei, constatata prin ordin al ministrului Sanatatii, instituie obligatia Directiilor Judetene de Sanatate Publica de a interzice salariatilor respectivi de a se mai prezenta la locul de munca. In aceasta perioada, salariatii vor avea dreptul la o indemnizatie de carantina de 90% din salariul de baza cumulat cu sporurile aferente. efectuarea serviciului militar obligatoriu. Indeplinirea acestei obligatii constitutionale este considerata stagiu de cotizare (vechime in munca). In conformitate cu Legea 46/1996 privind pregatirea populatiei pentru aparare, salariatii recruti chemati la centrele de incorporare si care nu au fost incorporati, trebuie sa se prezinte in termen de 5 zile la locul de munca, iar cei care au fost lasati la vatra sau au fost trecuti in rezerva, in 30 de zile. exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative sau judecatoresti. In vechea reglementare, doar indeplinirea unui mandat de senator sau deputat era apta sa aiba un efect suspensiv asupra contractului. Indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat. Conform noii legi a sindicatelor (Legea 54/2003), persoanele cu functii de conducere in sindicat au contractul de munca suspendat, beneficiind de stagiu de cotizare si de dreptul de a reveni pe postul avut anterior. forta majora. Producerea unei calamitati (inundatie, cutremur, incendiu, alunecare de teren etc.) poate conduce la suspendarea contractului de munca, daca pagubele provocate de forta majora fac imposibila desfasurarea activitatii in conditii normale de securitate. Inlaturarea urmarilor fortei majore si readecvarea mediului de lucru vor pune capat suspendarii contractului. arestarea preventiva a salariatului. Daca pe parcursul urmaririi penale, procurorul constata, iar instanta de judecata aproba luarea masurii arestarii preventive fata de un angajat asupra caruia planeaza suspiciunea savarsirii unei fapte penale, contractul acestuia va fi suspendat