Insecta este raspandita in Europa, Asia Centrala, Nordul Africii; in tara noastra este frecventa in toate regiunile. Plante-gazda si aspectul daunarii. Specie polifaga. Adultii si larvele, sapand galerii superficiale in sol, reteaza radacinile plantelor pe care le intalnesc in cale si rod plantele sub nivelul coletului, distrug radacinile, tuberculii de cartof etc. Prefera terenurile usoare si bogate in humus, terenuri pe care adesea se cultiva legume. in rasadnite datorita galeriilor pe care le fac in sol adesea determina si descaltarea plantutelor deabia rasarite, care apoi se usca.
Morfologie. Adultul are corpul robust, cilindric, alungit, de 35-65 mm lungime, de culoare cafenie, mat si galbui pe partea ventrala. Capul conic, cu un aparat bucal puternic si cu antenele setiforme. Pronotul mare, ovoid, bombat, cu o pubescenta fina care ii da un aspect catifelat. Tegminele sunt pergamentoase, scurte si acopera doar baza abdomenului. Ele au o forma usor triunghiulara si cu ajutorul acestora insecta produce stridulatii. Aripile posterioare sunt membranoase, mai lungi decat abdomenul si in repaus sunt stanse in forma de sul in lungul abdomenului. Picioarele anterioare sunt conformate pentru sapat. Abdomenul fusiform, voluminos, se termina cu o pereche de cerci lungi, simpli. Oul este elipsoidal, de marimea unei seminte de canepa (lungimea de aproximativ 3 mm), de culoare alba-galbuie, avand corionul rezistent. Larva, postoligopoda, este asemanatoare cu insecta adulta. Imediat dupa eclozare larva are corpul de culoare deschisa, apoi aceasta devine ca la insectele adulte.
Ciclul biologic. Prezinta o genera?ie la 2 ani. Ierneaza insecta adulta si larva de varsta a treia, in sol, la 30-40 cm adancime. In mai-iunie au loc copulatia si depunerea oualor. Pentru depunere, femela sapa un cuib, la 5-15 cm adancime; acesta este larg, cu peretii intariti si de marimea unui ou de gaina. O femela depune 300-600 oua. Incuba?ia dureaza 15-20 zile. Larvele aparute raman in cuib sub ocrotirea femelei, pana dupa prima naparlire, dupa care fiecare isi sapa propria galerie. Pana catre sfarsitul toamnei, larvele naparlesc de doua ori, apoi se retrag pentru hibernare, in sol sau in locurile de depozitare a balegarului. in primavara ele urca in stratul superficial, sapa galerii de hranire, se hranesc si continua evolutia, pana la completa dezvoltare naparlind inca de trei ori. Spre toamna anului al doilea larvele devin insecte adulte, care apoi hiberneaza.
Combatere. Folosirea unui gunoi de grajd neinfestat de coropisnita. Araturile adanci si prasilele repetate contribuie la distrugerea unui mare numar de cuiburi, oua, larve si adulti. Saparea in toamna a unor gropi sau santuri-capcana si umplerea lor cu gunoi de cabaline: coropisnitele se concentraeza la caldura, gasind aici conditii favorabile de hibernare. in timpul iernii gunoiul din gropi se imprstie, expunand totodata actiunii gerului coropisnitele concentrate aici. Tratarea solului inainte de plantarea rasadului cu Sintogril 5 G, Galition 5 G, administrat prin imprastiere si incorporare usoara, in doza de 25 -30 kg/ha.
Adauga o cerere pentru cursul sau referatul de care ai nevoie iar noi te anuntam de indata ce cererea ta a primit un raspuns. Daca dimpotriva, esti un student silitor si vrei sa raspunzi unei cereri, vei castiga mult mai multi gold coins!
Participa acum!