CURS ARHEOLOGIE INDUSTRIALA: ARHEOLOGIE ISTORICA. CURS 2

Incarcat la data: 03 Decembrie 2008

Autor: Iulia Andreea

Pret: 50 credite

ARHEOLOGIE ISTORICA (2) STUDII DE CAZ: SUA HAER (Historical Archaeology Engineering Record), program al National Park Service, din 1969 Scop: pregateste documentatia de arhiva asupra structurilor si proceselor industriale 1. Inventarierea Metoda de identificare a sitului istoric Contextul pentru determinarea importantei sitului 2. proiectele de inregistrare pregatesc documentatia pentru siturile neacoperite de inventar, dar considerate importante pentru istoria industriala sau tehnologica a unei zone 1976-1977, HAER si Cleveland Landmarks Comission s-au implicat in inventarierea siturilor industriale din Cleveland, Ohio printre ele, Pennsylvania Railway Ore Dock, Cleveland Pennsylvania Railway Ore Dock, implicata in descarcarea minereului de fier, pe malul lacului Erie, realizata in 1912 Utilaje: 4 descarcatoare Hulett Minereul de Fe, descoperit in zona Lake Superior in 1844, pana in 1952 nu a fost exploatat Primul cargo a ajuns la Cleveland cu c. 2 tone minereu 1855: deschiderea canalului de la Sault Ste Marie, a marcat inceputul transportului de minereu MINEREUL: excavat in zona Lake Superior (Minnesota, Wisconsin, Michigan) transportat cu trenul in porturi; apoi cu barje in alte porturi reincarcat in camioane, pt. a fi transportat la furnale si turnatorii destinatii la sf. sec. XIX: Cleveland, Fairport Harbor, Ashtabula, Toledo, Sandusky, Huron, Conneaut; Lorrain, Ohio; Erie, Pennsylvania; Buffalo, New York; era distribuit furnalelor din Pennsylvania, Ohio, West Virginia, New York; restul, directionat catre furnalele din Milwaukee, Chicago, Detroit 1855-1880: productia de minereu a crescut la c. 2 milioane tone faze tehnologice: faza 1: descarcarea manuala: minereul, descarcat pe o platforma pe vas, apoi transportat pe mal, re-descarcat in roabe si transportat cu ajutorul muncitorilor in doc; au fost ulterior adaugate albii incarcate manual, ridicate la nivelul docului cu ajutorul cailor, apoi descarcat in roabe si transportate la locul de depozitare; media: c. 300 tone/4 zile faza 2: 1867-1880, folosite motoare cu aburi portabile pt. a ridica albiile, oamenii inca folositi pentru a transporta minereu de pe mal la locul de depozitare, cu roabe faza 3: 1880: Alexander E. Brown (1852-1911) a dezvoltat o albie mecanica albia mecanica: 2 turnuri legate intre ele cu un cablu; un turn, plasat la marginea docului, celalalt pe mal; un transportor cu aburi, legat intre nava si doc descarcatorul Brown, folosit prima data la New York, Pennsylvania si Ohio, 1880-1881 inventia lui Brown a redus costul descarcarii de la 30-50 centi/tona, la c. 18 centi/tona; catre 1893, 75% din minereul descarcat la Lake Erie, cu masinile lui Brown George N. Hulett (1846-1923): Fiu al unui pionier emigrat din Vermont, 1931; nascut in Conneaut, Ohio; familia s-a mutat in Clevenand, 1860; aici, Hulett si-a facut studiile, a terminat Humiston Institute, 1864; pana in 1881, a muncit la un magazin universal din Unionville, Ohio; apoi s-a intors in Cleveland, a intrat in afaceri legate de productie; 1887-1906, a elaborat peste 24 inventii legate de descarcarea materialelor 5 aprilie 1898, George Hulett si John McMyler au creat un patent pentru un aparat de descarcat inventia a redus costurile de descarcare, de la 18 centi/tona la <5 centi/tona, datorita reducerii costurilor ref. la salarii Angajat inginer de Webster, Camp & Lane Machine Company din Akron, Ohio Inventia sa, patentata in 1898, a inlocuit albiile cu o galeata de 10 tone Primul descarcator Hulett, pentru Pittsburgh & Conneaut Company din Conneaut, Ohio, 1898-1899 Descarcatorul Hulett: Avea nevoie de c. 8 oameni pentrua fi manevrat Cargoul putea fi descarcat in 5-10 ore, fct. de marimea vasului Descarcatorul a afectat marimea si modelul cargourilor 1900-1920, cargourile au crescut de la 300 la 625 picioare lungime, de la 3000 la 13 000 tone capacitate 1910-1912: Pennsylvania Railway Company a construit un doc modern, cu 4 descarcatoare Hulett, fiecare cu capacitate de 17 tone; depozit de 1 milion tone, atelier, birouri, un generator de electricitate construit un dig de lemn, pt. a facilita munca docul: zid lung de 985 picioare, zid de siguranta de 800 picioare, la 75 picioare de zidul docului, toate construite din beton initial, docul opera pe baza electricitatii furnizate de centrala de la capatul docului (vest) sistemul de transport, cu vagoane de tren personal: un supraveghetor pe puntea vasului; altul, pe doc in sezon, c. 80 oameni folositi, in schimburi de 8-12 ore, 6 zile/saptamana; sezonul, 8-9 luni, de obicei aprilie-sf. decembrie-inc. ianuarie la final, folosite tractoare (din 1952) si oameni cu lopeti, pentru curatarea vasului ARHEOLOGIE ISTORICa (3). STUDII ASUPRA GUNOIULUI Lewis Binford: obiectul contine toate elementele societatii care l-a produs, inclusiv factorii sociali si non-materiali Legatura intre indivizi, relatiile dintre ei, mentalitati si produsele materiale Cu cat densitatea demografica e mai mare, cu atat se produce mai mult gunoi Comunitatile sedentare: depozitele de gunoi formate in gropi naturale sau artificiale, care nu sunt folosite in alt scop Problema majora, determinarea ariei de locuire care utilizeaza respectiva groapa de gunoi RECICLAREA: In cadrul procesului de abandon a unei activitati, unelte, facilitati si alte bunuri culturale, chiar inca utilizabile, abandonate un material secundar, introdus ca materie prima in procesul industrial, urmand a fi transformat intr-un produs nou; astfel, identitatea initiala a produsului este pierduta Material secundar: Material care si-a implinit functia si nu mai poate fi folosit in forma sau compozitia initiala Ajunge material reciclabil provenit din manufacturarea sau conversia sa si structurile pot fi reciclate Rathje, William; Michael McCarthy (1977) Caracteristici socio-culturale: Marimea familiei Venitul familiei Ambele reprezinta centrul pentru analizarea modelelor comportamentale si materiale: ex., obiceiuri de consum si cumparaturi, ce pot fi asociate cu familii de marimi diferite PROCEDURA DE CERCETARE: Tucson, Arizona Perioada: 1973-1975 Tucson, impartit in 7 grupe, derivate din caracteristicile provenite din censul demografic si de locuire federal din 1970 Din cele 7 grupe, impartie la randul lor in "terenuri" (66 terenuri), au fost desemnate 19 ca reprezentative Datele primare ridicate aleator, din zonele rezidentiale; colaborarea cu Sanitation Division Datele primare, culese din fiecare container, de 2 ori/saptamana in 1973, febr.-mai si nov.-dec.; 1974, saptamanal, febr.-mai; 1975, saptamanal, mart.-mai, oct. dec. Total: gunoiul din 223 case/1973; 392 case/1974; 470 case/1975 Astfel, creata BAZA DE DATE 1 a Garbage Project BAZA DE DATE 2 Participanti: Garbage Project University of Arizona Medical School (c. 300 studenti) DESFasURARE: Alese 3 terenuri: 11, cartier mexican-american, cu venituri mici 38, cartier amestecat, mexican-american si "anglo", venituri moderate 40.05, cartier "anglo", venituri medii ales un set de 73 case pentru reprezentarea de c. 1,4% din fiecare teren, alese aleator sf. 1974-inc. 1975, gunoiul ridicat si analizat din fiecare cele 73 case/5 saptamani ultimele 3 saptamani, interviu cu proprietarii caselor scop: identificarea caracteristicilor demografice, socio-economice, comportamentale, de atitudine subiectii nu au fost informati ca gunoiul le va fi analizat, pentru a nu influenta cercetarea nu au fost inregistrate adrese, date personale ale subiectilor obiectele din gunoi, sortate in c. 150 categorii: alimente medicamente produse personale si de curatenie materiale educationale materiale pentru amuzament media produse legate de animalele preferate INFORMAtII: 1.categoria de identificare 2.subcategorie/tip 3.greutate/volum initial 4.costul 5.marca 6.compozitia materiala 7.greutatea in grame Thomas Gladwin, Poverty USA, New York, 1967: "Being poor is economically inefficient. This statement is based on a simple dictum: the smaller the deal, the worse the terms". CONCLUZII: Ref. la cumpararea, prepararea, consumarea alimentelor, poate fi dedusa marimea familiei Conservele: marimea conservei, legata de marimea familiei Familiile mici arunca un numar mai mare de conserve mari; relatia cu situatia economica a familiei

Textul de mai sus reprezinta un extras din "CURS ARHEOLOGIE INDUSTRIALA: ARHEOLOGIE ISTORICA. CURS 2". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Jacheta usoara verde oliv inchis Jacheta usoara verde oliv inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: verde oliv inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Jacheta usoara violet inchis Jacheta usoara violet inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: violet inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Camasa alba in dungi Camasa alba in dungi Descriere produs:- camasa alba cu dungi albastre- imprimeu text pe partea din spate- guler...