CURS ARHEOLOGIE INDUSTRIALA: ARHEOLOGIE ISTORICA. CURS 4

ARHEOLOGIE ISTORICA Surse: The Brewery Manual. Who's Who in British Brewing and Scotch Whisky Distillery, 1983. Michael Shanks, Christopher Tilley Anglia: 727 marci de bere, de diferite varietati: bitter, mild, scotch, brown ale, stout 60 lager Suedia: 3 categorii de bere, pe baza concentratiei de alcool Clasa I: supermarket Clasa II: supermarket Clasa III: systembolaget, 27 tipuri Metodologie: 1. perioada de investigare: sept. -oct. 1983 2. localitatile: Washington, Anglia Lund, Suedia 3. sampling: in functie de tipurile de bere vandute berile importate, excluse licentele, incluse, pentru ca reclama tinea cont de specificul local numar egal de beri cercetate; daca exista si sticla, si doza, ultima era preferata datele englezesti: berile studiate, cumparate din 4 supermarket-uri diferite: 78 marci diferite datele suedeze: 5 supermarket-uri diferite si 3 systembolaget: 60 marci diferite In final, achizitionate 60 suedeze, 60 englezesti Inregistrare - variabile in functie de: Culoare Nr. de culori folosite Background Litere Culori foreground Frecventa si continutul textului Limbaj folosit Stilul literei Orientarea literei Frecventa/absenta modelelor impartirea suprafetei Concluzii: -Berile suedeze, mai colorate decat cele britanice -Englezii: negru, rosu -Suedezii: alb, albastru -Culorile asociate cu luxul si statut superior (auriu, argintiu), mai folosite de suedezi -Englezii folosesc cuvinte-cheie: numele companiei pentru numele berii; referire la depozitare; tipul berii; locul de origine; trecut; traditie -Suedia: calitatea noilor ingrediente; procentajul de alcool; imagini/text in limbi straine, folosite mai des -in ambele tari, accent pe masculinitate si trecut: -Suedia: vikingi, cavaleri -Anglia: fierari; berari; cavaleri -Anglia: diferente de culori: -Beer: rosu, negru, galben -Lager: verde; albastru; alb; argintiu; auriu -Textul, folosit mai des pe lager; modele abstracte -Locul de origine, mai des pe beer; reprezentarile -Suedia: relatia negativa culori-procent de alcool Suedia: evolutia politicilor antialcoolism -Jumatatea secolului al XVIII-lea, brnwin, bautura nationala -1776: functionau 200.000 de cazane; fiecare al 7-lea adult avea unul -1855: parlamentul a emis o lege referitoare la producerea de branwin; a interzis productia in cazanele mici, cea mai mica cantitate permisa fiind de 300 kannor (780 litri)/zi -1869: mai functionau 451 cazane consecinte: cresterea rolului marilor distilerii cresterea profitului statului din impozite pe alcool, ajungandu-se la 1/5 din veniturile totale ale statului dezvoltarea industriei berii dezvoltarea capitalismului a dus la dezvoltarea alcoolismului Anglia: beraria, "ginpalace", ofereau "evadare" din viata cotidiana; consecinta, imbogatirea burgheziei implicata in afaceri cu alcool Suedia: "privatizarea" consumului de alcool (1855-1900) Falun: organizarea unei companii burgheze, care controla toate barurile din oras; Veniturile, donate primariei Proprietarii companiei, "raspunzatori pentru morala si bunastarea muncitorilor"/comunitatii Controlul betiei Metoda, legiferata in 1905 1879, Goteborg, Loja Ordinului Bunilor Templieri abstinenta totala prohibirea alcoolului Sistemul Bratt (dr. Ivan Bratt), aplicat 1919-1955 Dr. de comercializare a alcoolului, companie de stat Coordoneaza productia; importul Distributiua bauturilor alcoolice, cu exceptia berii Desfacerea cu amanuntul, incredintata unor companii dupa sistemul Goteborg/Falun, ce puteau fi infiintate doar in orase cu mai mult de 5000 locuitori MOTBOK: Interdictii: Femei casatorite Persoane acuzate de betie mai mult de o data in trei ani Persoane condamnate pentru betie Persoane din institutii corectionale pentru alcoolici sau cei carora li s-a interzis sa bea Condamnati pentru vanzarea/fabricarea/ cumpararea ilegala de alcool Conditii inregistrare: Nume Sex Varsta Ocupatie Loc de munca Parohia Venitul/capitalul disponibil Taxele platite (daca au avut restante pe ultimii 3 ani) Marimea familiei, cu numele, varsta, data nasterii adultilor din familie Reputatia pentru sobrietate Maximum ce putea fi cumparat, 4 litri/ luna (3 litri in al II-lea razboi mondial) Vinul nu era rationalizat, dar era notat in motbok La inceputul 1920, 20% din barbati, 77% din femei au luat mai putin decat ratia legala Functionarea sistemului Bratt: -De regula, motbok nu se primea pana la 25 ani -Se putea creste ratia in functie de varsta, daca nu facea abateri -Totul se inregistra -Se tineau inregistrari la companiile locale; necesara semnatura titularului la primirea ratiei de alcool -Motbok, deschisa controalelor politiei, functionarilor publici, membrilor comitetelor de temperanta -in paralel, cetatenii inregistrati la companie -Orice consumator putea fi controlat Ex. cel care si-a luat toata ratia la inceputul lunii, apoi cumpara mult vin, era suspect si controlat de politie/comitetele de temperanta Discriminari: Sex: femeile, cu posibilitati reduse de a obtine o motbok si primeau ratii mai mici Clasa sociala: corelarea intre clasa sociala - ratie Venit/impozit - ratie Locul de resedinta - discriminarea spatiului rural Masuri preventive: 1. discutii 2. amenintari cu procesul 3. plasarea sub supraveghere ("ajutor") pentru schimbarea mediului daunator sau a locului de munca 4. internarea la dezalcoolizare Modalitati de internare: Internarea in campus-uri in care timpul liber era supravegheat si programat Cazarea cu particulari "sobri" Lagare de munca in spatiul rural Internarea in "institutii totale" Rezultate: cresterea consumului de alcool in restauante; a fost introdus controlul in restaurante - inregistrari referitoare la timpul din zi, categoria restaurantului, sexul consumatorului, tipul de bautura consumat -1919, introdus sistemul celor 3 clase de bere -1923, berea clasa a III-a, interzisa pe piata; cumparata doart cu reteta medicala -legi antialcool: 1913; 1922; 1931; 1938; 1954; cresterea controlului din partea comitetelor de temperanta 1955: "Revolutia din Octombrie" - abolirea sistemului Bratt, pentru ca nu era eficient, inlocuit cu un sistem de impozitare progresiva a bauturilor alcoolice accentul pus pe educarea copiilor, strategii de reclama antialcool, consum "sanatos" (vin, bere) bauturile spirtoase, inca vandute in sistemul de stat Mentalitati: in Suedia, bauturile spirtoase, asociate cu betia, crima, alcoolismul, moralitate joasa, deviatii psihice Vinul, bautura a celor culti, cultivati, cu bun gust

Textul de mai sus reprezinta un extras din "CURS ARHEOLOGIE INDUSTRIALA: ARHEOLOGIE ISTORICA. CURS 4". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.
In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici: raporteaza o eroare