CURS ARHEOLOGIE INDUSTRIALA: CURS 1

Incarcat la data: 27 Noiembrie 2008

Autor: luminita carol

Pret: 50 credite

ARHEOLOGIA EPOCII INDUSTRIALE Scopul cursului: Examinarea teoriilor privind arheologia epocii industriale; observarea nivelului de dezvoltare a acestei discipline in spatiul anglo-saxon si comparatia cu Romania Discutarea utilitatii pentru Romania Arheologie. Probleme generale -Necesitatea studiului interdisciplinar, in special istorie-arheologie -Problema interpretarii arheologice si a subiectivitatii sale -Mostenirea culturala, legata strans de notiunea de memorie -Problema subiectivitatii, referitor la interpretare: conform cu ideea/imaginea noastra asupra trecutului Tehnica de cercetare arheologica: Inregistrarile istorice: izvoare, jurnale ale calatorilor, inregistrari ale autoritatilor, harti, planuri Periegheza/cercetarea de teren Stabilirea ariei care urmeaza a fi cercetata Problemele organizatorice cotidiene (cazare, masa, transport) Cercetarea arheologica: metoda de lucru stabilirea locului unde vor fi trasate sectiuni/casete/sondaje/suprafete tehnica de lucru: in functie de tipul sitului Inregistrarea datelor: jurnalul de sapatura planuri, desene inregistrarea materialului interpretarea datelor publicarea datelor conservarea sitului restaurarea sitului: restaurarea obiectelor/monumentelor punerea in circuitul cultural (muzeu al sitului; publicitate) Definitii: A. ARHEOLOGIE ISTORICa: deriva din "historical archaeology" presupune cercetarea arheologica in situri apartinand perioadei istorice, in cadrul careia sunt folosite informatii provenind din istorie si etnografie folosirea de date provenind din domenii diferite: istorie, etnografie, ecologie, folclor, interviuri (istorie orala), observarea societatii contemporane (sociologie), avand ca finalitate discutarea utilitatii domeniilor confuzia cu antropologia abordarea teoretica: cronologia functia procesul cultural statutele Reviste: Historical Archaeology (1967-1976) B. ARHEOLOGIE INDUSTRIALa: Michael Rix, 1955, intr-un articol din Amateur Historian Nu a definit termenul ca atare, dar trata investigarea fabricilor, minelor, morilor din sec. XVIII-XIX, analizarea motoarelor cu aburi, locomotivelor, cladirilor cu structura metalica, poduri, apeducte din fier, cai ferate, canale, etc. Tehnica: definirea, descoperirea, inregistrarea si conservarea resturilor fizice aleactivitatilor socio-economice din trecut Tehnica de lucru: folosirea de: harti, fotografii, desene la scara, inregistrari scrise despre fabrica/sit, descrierea procesului tehnologic, explicatii date de muncitori asupra procesului de productie Confuzia cu istoria tehnologiei sau cu istoria economica S-a extins pana a defini intreaga cercetare a activitatilor industriale, din preistorie pana in prezent Scop: identificarea structurilor, cladirilor si artefactelor in scopul inregistrarii si conservarii lor Domenii: minerit Metalurgie/industria metalurgica Industria constructoare de masini Industria chimica Cladiri Agricultura Mestesuguri: rurale/urbane Industria de consum Servicii si utilitati publice Mijloacele de transport Tehnici: includerea arheologiei sociale; studiul inchisorilor, locurilor de cult, lagarelor de munca, cladiri apartinand elitei (parcuri, palate, conace, gradini) Metode de lucru: cea traditionala Identificare, listare, inregistrare inregistrarea detaliata: desene, fotografii, filme care prezinta procesele de productie; inregistrari audio sau scrise ce prezinta procesul de productie Reviste: Transactions of the Newcomen Society Technology and Culture Technikatorteneti Szemle (HU) Monuments Historiques (FR) Conservarea monumentelor: Mori de vant si de apa; poduri; forje (YU); rafinarii de zahar (Guadelupa) Muzee in aer liber (ex. Meijimura, langa Nagoya, JP; Old Sturbridge Village, Massachusets, USA; Vysoina, Cehia; Welsh Folk Museum, langa Cardiff, GB Diferente de studiu: Germania: accent pe studiul documentelor Suedia: analizarea contextului social in care a avut loc dezvoltarea industriala SUA: accent pe studiul vestigiilor C. ARHEOLOGIE SOCIALa definitie: combinarea analizei documentelor, interpretari privind originea unor obiceiuri, analiza arheologica precursori: Gordon Willey, 1953, Prehistoric Settlement Patterns in the Viru Valley, Peru aparitia curentului New Archaeology, 1968 ANGLIA: D. Clarke, Analytical Archaeology, 1968 C. Renfrew, The Emergence of Civilization. The Cyclades and the Aegean in the Third Century BC, 1972 Obiect de studiu: relatia dintre cultura materiala si structurile sociale, practicile sociale si strategiile sociale Scop: descrierea vietii sociale din trecut folosind teoria sociala contemporana Metoda: aplicarea teoriei sociale asupra descoperirilor arheologice Folosirea etnoarheologiei (studiul societatii dpdv al arheologului; incercarea de a stabili o legatura intre comportament si rezultatele sale materiale) Probleme: Vanatorii de artefacte Comportamentul de colectionar Activitatile moderne: activitati agricole, care duc la dispersarea materialelor, supunerea lor la inghet, oxidarea, erodarea "vagabondajul": reducerea dimensiunilor fr. ceramice reciclarea, inclusiv a siturilor D. ARHEOLOGIA EXPERIMENTALa se concentreaza asupra realizarii artefactelor, folosind tehnici antice STRATEGII DE CERCETARE: a. "part time" cercetare academica prima responsabilitate, predarea cercetarea e realizata vara; trebuie descoperite propriile resurse de finantare, de regula din granturi avantaje: studenti; biblioteca; colaborarea cu alti cercetatori (mediul academic) b. industria privata crearea propriei firme sau angajarea intr-o firma privata de arheologie problema capitalului; lipsa bibliotecilor si a colaborarii cu alti specialisti; lipsa studentilor c. "institutionala" prin intermediul muzeelor, institutelor de cercetare cea mai buna formula pentru cercetare rolul contactelor personale STUDII DE CAZ: taRILE NORDICE Utilitatea arheologiei industriale pentru companii, referitor la trecutul lor istoric a. Lapphytan, langa Norberg, Suedia centrala turnatorie/fierarie medievala cel mai vechi document, datare 1304, asupra minelor de fier din Norberg cercetarile, conduse de Ake Nyenstrand, Gert Magnusson sit medieval de producere a fierului minereu gropi pentru topirea minereului furnal pentru reducerea minereului elesteu artificial pentru racire resturi ale unei mori de apa in raul de langa sit 8 furnale pentru producerea fontei gramezi de zgura provenite de la furnale fonta prin C14, s-a stabilit ca furnalul cu aer, introdus in sec. XII, folosit in se. XIV-XV prin termoluminiscenta, data stabilita c. 1330 +- 60 ani grupul de cercetare, interdisciplinar: arheologie, istorie, metalurgie, arheologie experimentala (construirea unui furnal experimental pentru fonta) b. bruk-ul lui Fagervik, in Nyland, c. 75 km de Helsinki, Finlanda bruk: complex industrial diversificat, care contine o moara si o proprietate pe care se practica agricultura si prelucrarea lemnului; organizare patriarhala, in care conteaza ierarhia sociala bruk-ul Fagervik, fondat 1646; fieraria, inchisa in 1902; a mai functionat, c. 20 ani, un ciocan mecanic, pt. uz domestic Fagervik a apartinut aceleiasi familii inca din sec. XVIII; azi, implicat doar in activitati forestiere si agricultura Cladirile din bruk, databile sec. XVIII Furnal pentru prelucrarea fontei Forja pentru fier s-au pastrat forja pentru bare de fier si forja cu ciocane 1980: Ministerul Educatiei din Finlanda a oferit un grant pentru restaurarea Fagervik-ului proiectul, desfasurat sub egida Comitetului National pentru Antichitati si Monumente Istorice din Finlanda, pe 3 ani, coordonat de Elias Har, curator la Museiverket design, supervizare, o firma de arhitecti colectiv: istorici, arheologi, ingineri de constructii cercetarea: arhive (date istorice referitoare la fierarii si descrieri tehnice; ilustratii de epoca; harti istorice, desene) c. fabrica de carton de la Bruunshab, c. 4 km sud-est de Viborg, Iutlanda centrala, Danemarca istoric: la inceput, moara de faina 1821, fabrica de confectii mai exista o fierarie, o tamplarie, 3 case pentru lucratori 1909, fabrica avariata de un incendiu; torcatoria, inlocuita de fabrica de carton 1916: inca functionala proprietarul, interesat de istoria industriala, istoria tehnologiei 1974: Consiliul Danez pentru Cercetare in Domeniul stiintelor Umane a decis finantarea proiectului: "Industrial Buildings and Dwellings, The Industrial Environment, 1840-1940". Documentarea: scoala de Arhitectura din Aarhus Universitatea din Aarhus strangerea si structurarea materialului d. Hidrocentrala Venmork de la Rjukan, Norvegia parte a unui proiect industrial initiat de Norsk Hydro folosita pentru cuptoarele cu arc electric Birkeland Eydes, pentru producerea de oxid nitric hidrocentrala, Rjukan 1, prima dintr-o pereche ce urma sa exploateze caderea de 550 m, cu un flux mediu de 47 m3/secunda; caderea cascadei de la Venmork, 300 m, cu o putere proiectata de 140.000 hp constructia: 1907-1911 baraj, tunel mai lung de 4000 m, cu sectiune de 25 m2 10 turbine, fiecare de 14500 hp, turbina auxiliara de 1000 hp, asezate intr-o cladire de 110 x 22 m construita din beton, cu o fatada acoperita cu granit, dupa desenele lui Olaf Nordhagen 1915, extindere pentru un nou generator 1927, s-a decis ca procesul Birkeland Eydes sa fie abandonat, iar productia nitratului de calciu sa se bazeze pe procesul Haber-Bosch consecinta: o noua fabrica in fata hidrocentralei in al doilea razboi mondial, rezistenta norvegiana a detonat o bomba in hidrocentrala 1970, a inceput construirea unei hidrocentrale subterane, pentru a o inlocui pe cea veche 1908-1923, compania care administra hidrocentrala a construit un oras pentru muncitori, cu 1200 apartamente, drumuri, scoli, un spital, o biblioteca (erau 10.000 muncitori)

Textul de mai sus reprezinta un extras din "CURS ARHEOLOGIE INDUSTRIALA: CURS 1". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Jacheta usoara verde oliv inchis Jacheta usoara verde oliv inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: verde oliv inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Jacheta usoara violet inchis Jacheta usoara violet inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: violet inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Camasa alba in dungi Camasa alba in dungi Descriere produs:- camasa alba cu dungi albastre- imprimeu text pe partea din spate- guler...